Dosar la Curtea de Apel Constanța O angajată a Teatrului „Oleg Danovski” Constanța i-a reclamat pe Daniela Vlădescu și pe soții Cherecheș pentru presupuse abuzuri

 

 
Procesul în care Iordache Olimpiada Petronela, balerină la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța, i-a reclamat pe soții Horațiu și Monica Cherecheș și pe Daniela Vlădescu, ajunge la Curtea de Apel Constanța.
 
Dosarul a fost înregistrat în data de 27 noiembrie a.c. și încă nu are termen de judecată stabilit, conform informațiilor de pe Portal Just.


 
Pe fondul cauzei ce s-a aflat în atenția Tribunalului Constanța, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții obligarea acestora la plata în solidar a sumei de 100.000 de euro reprezentând daune morale pentru atingerea adusă vieții intime, private și de familie, precum și publicarea într-un ziar de circulație națională de scuze cu privire la prejudiciul adus, cu cheltuieli de judecată.
 

Pe 11 septembrie a.c., Tribunalul a decis să respingă cererea formulată de Iordache Olimpiada Petronela.
 
MINUTA:
„Solutia pe scurt: DOSAR NR.4/118/2023 HOT. 11.09.2025 Respinge, ca nefondată, cererea formulată de reclamanta IORDACHE OLIMPIADA IORDACHE, în contradictoriu cu pârâţii CHERECHEŞ MONICA, CHERECHES HORAŢIU, VLĂDESCU DANIELA. Cheltuieli pe cale separată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Constanţa, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea solu?iei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, astăzi, 11.09.2025.
Document: Hotarâre  2552/2025  11.09.2025”

 
A reclamat că ar exista abuzuri în interiorul Teatrului
 
„Reclamanta învederează că pârâta ######## ####### este managerul instituţiei, ######### ###### este directorul companiei, iar ######### ####### este coregraf maestru de balet şi întrucât activitatea sa, dar şi a altor colegi se derulează pe fondul unor abuzuri emoționale, psihologice şi sexuale foarte grave (...)
 
Reclamanta precizează că acelaşi pârât, ####### #########, i-a făcut avansuri, a luat-o de braț şi a tras-o afară atunci când l-a refuzat, iar afară a lovit-o, martoră a acestui eveniment a fost ##### #######.
 
Pe lângă toate acestea, cei trei pârâţi au început să pună presiuni asupra sa la locul de muncă, astfel, atunci când a refuzat avansuri a fost pusă să danseze în piesă îmbrăcată sumar în faţa colegelor sale, deşi a avut scrisoare medicală pentru probleme de sănătate atestate de medicul de medicină muncii a fost distribuită în mai multe spectacole şi deci implicit mai multe spectacole.
 

A menţionat că au anunțat-o pe doamna ######## ####### de mai multe ori despre ceea ce se întâmplă, dar dumneaei în loc să ia măsuri, mai mult a pus presiuni şi a jignit-o.
 
Toate afirmaţiile enunţate mai sus sunt spuse pe un ton amenințător, vulgar, tensionat, astfel că o afectează foarte mult, până într-acolo unde i-a fost afectată starea emoțională, psihologică, viaţa intimă şi de familie.”
 
Ce au avut de spus pârâții în apărare
 
„Cu privire la capătul de cerere vizând obligarea pârâţilor la „publicarea de scuze” din partea lor, într-un ziar de circulaţie naţională, pârâţii au invocat inadmisibilitatea, arătând că nu există niciun temei de drept pentru o atare solicitare din partea reclamantei ######## #########-######### şi nu există niciun temei de drept pentru a se pretinde de către reclamantă.
 
Pe fondul cauzei, pârâții au solicitat respingerea cererii de chemare în judecata ca nefondată, în considerarea neîndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale prin raportare la dispoziţiile art. 1357 şi urm. Cod civil-Legea nr. 287/2009, răspundere invocată de către reclamantă ca temei al cererii sale de chemare în judecată.”
 
Instituția ar fi fost prejudiciată de angajată
 
„Pârâții au susținut că faptele ilicite pretinse de către reclamantă nu există întrucât prin cererea de chemare în judecată se susține, fără niciun fel de temei şi fără a avea legătura cu obiectul prezentei cauze, faptul că „activitatea mea, dar şi a altor colegi se derulează pe fondul unor abuzuri emoționale, psihologice şi sexuale foarte grave, astfel ca, în urmă cu aproximativ doi ani, am ieșit în presă, televiziune şi am început să vorbim”.
 
Se menţionează că, în realitate, reclamanta şi alți câțiva colegi ai acesteia au inițiat de aproximativ doi ani o activitate susținută de denigrare a pârâților, dar şi a instituției Teatrului Naţional de Opera şi Balet „#### Danovski" din Constanţa.
 
Aceștia au acordat interviuri în presa locală şi chiar centrală, au făcut o serie întreagă de postări în mediul on-line, prin care au creat o imagine publică negativă atât pârâţilor, cât şi instituţiei în care lucrează cu toţii.
 
Precizează pârâţii că toate aceste articole şi postări erau defăimătoare la adresa lor şi se refereau la modul în care au acţionat în calitate de persoane fizice, dar şi de salariaţi cu funcţii de conducere în cadrul Teatrului Naţional de Opera şi Balet „#### Danovski" din Constanţa, respectiv Manager- ######## ####### şi directorul direcţiei de balet- ######### ######.
 
Cele mai multe dintre aceste articole şi postări au avut ca subiect acțiunile întreprinse de pârâţi, cu privire la activitatea acestora din cadrul Teatrului Naţional de Opera şi Balet „#### Danovski" din Constanţa, dar multe au privit şi fapte personale care îi priveau în mod exclusiv şi care țineau de viața lor intimă şi privată, cum ar fi căsătoria dintre ####### ######### şi ###### #########.”
 
Motivul pentru care reclamanta a acționat în instanță
 
„Totodată, au arătat că reclamanta a formulat cererea de chemare în judecată ce face obiectul acestui dosar în condiţiile în care a fost sancţionată de către conducerea instituţiei lor pentru un comportament inadecvat al acesteia la locul de muncă de la repetiţiile organizate în cadrul TNOB "#### Danovski”.
 
Ce a susținut Daniela Vlădescu în legătură cu presupusele jigniri
 
„De altfel, reclamanta nu anexează acţiunii sale niciun articol de presă sau postare din mediul on-line din care să rezulte că pârâta ######## ####### ar fi denigrat public vreun angajat al teatrului, fie el reclamanta sau orice altă persoană din cadrul TNOB „#### Danovski".
 
Se mai invocă că reclamanta nu poate să evoce însă nici măcar o singură împrejurare în care ######## #######, în calitate de manager al Teatrului de Opera şi Balet "#### Danovski" să fi avut faţă de acesta o atitudine care să poate fi considerată ca fiind discriminatorie şi care să întrunească, eventual, condiţiile unei răspunderi civile delictuale.
 
În opinia pârâților, toate afirmaţiile reclamantei sunt doar simple presupuneri ale acesteia, nesusţinute de niciun fel de dovezi şi care doar creează impresia unei victimizări a acesteia, în condiţiile în care de fapt aceasta este cea care a manifestat o atitudine sfidătoare la adresa colegilor săi şi atât denigrează instituţia teatrului, cât şi pe aceştia, personal, în acţiunea sa de "vendetta" personală.”
 
Ce au avut de obiectat la acuzația avansurilor sexuale
 
„În opinia pârâților, nu are absolut niciun fundament real susținerea reclamantei potrivit căreia „același ####### ######### mi-a făcut avansuri, m-a luat de braț şi m-a tras afară atunci când l-am refuzat, iar afară m-a lovit, martora a acestui eveniment a fost ##### #######”, precizându-se că nu a existat un asemenea incident între ####### ######### şi reclamanta şi niciodată nu a avut față de aceasta un comportament indecent sau immoral (...)
 
De altfel, ar fi fost chiar imposibil să aibă asemenea manifestări, precum cele menționate de către reclamanta, în cererea de chemare în judecată, în condițiile în care are același loc de muncă cu soția sa, deci cea mai mare parte a timpului sunt împreună. Sub acest aspect afirmațiile reclamantei sunt chiar absurde, reclamanta pretinzând că este supusă unui comportament umilitor din partea soției, ###### #########, pentru că nu a cedat avansurilor soțului, ####### #########.”
 
Concluziile Tribunalului Constanța
 
Tribunalul Constanța, pe baza probelor avute la dosar, a concluzionat că în cadrul Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța există un climat tensionat, la care contribuie toate persoanele implicate în conflict, prin formularea de sesizări reciproce, acuzații, plângeri.
 
„Pe cale de consecinţă, constatând, în virtutea argumentelor expuse, că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii celei dintâi condiții necesare antrenării răspunderii civile delictuale, respectiv, săvârșirea de către pârâţi a unor fapte ilicite, prejudiciabile, apreciază că nu se mai impune verificarea îndeplinirii celorlalte condiții ale răspunderii civile delictuale urmând a respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâții ######### #######, ######### ###### şi ######## #######, ca nefondată.”
 
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Judecătoria Constanța a respins acțiunea civilă intentată în celebrul scandal de la Teatrul „Oleg Danovski”