Războiul salariilor din administrație se mută la Curtea de Apel Un auditor din Consiliul Județean Constanța cere instanței egalizarea veniturilor cu cele din CJ Cluj

• Reclamanta, Aurelia Ludoșianu, un funcționar public cu vechime care ocupă funcția de auditor (clasa I, grad profesional superior, gradația 5) în cadrul Compartimentului Audit Public Intern al Consiliului Județean Constanța, a dat în judecată instituția și pe Președintele Consiliului Județean

 
Litigiile privind salarizarea din sistemul bugetar continuă să genereze dispute majore în instanțele din România. Pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța s-a aflat, în faza de recurs, un dosar de anvergură ce vizează modul în care sunt stabilite salariile de bază ale funcționarilor publici din administrația locală.
 
Reclamanta, Aurelia Ludoșianu, un funcționar public cu vechime care ocupă funcția de auditor (clasa I, grad profesional superior, gradația 5) în cadrul Compartimentului Audit Public Intern al Consiliului Județean Constanța, a dat în judecată instituția și pe Președintele Consiliului Județean. Reprezentată juridic de Sindicatul Național „Forța Legii”, aceasta solicită instanței să oblige conducerea CJ Constanța să îi recalculeze salariul prin raportare la grila utilizată de o altă autoritate similară din țară, respectiv Consiliul Județean Cluj.
 
Miza dosarului 1997/118/2024: Anularea dispoziției de salarizare și pretenții din 2023
 
Conflictul juridic a fost declanșat în primăvara anului 2024, când funcționarul public a contestat Dispoziția nr. 210 din 19.01.2024 emisă de Președintele CJ Constanța, act prin care i se stabilise un salariu de bază lunar de 11.083 lei, la care se adăugau un spor de 5% pentru condiții vătămătoare (554 lei) și indemnizația de hrană (347 lei).
 
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat trei măsuri clare:

1. Anularea parțială a Articolului 1 din Dispoziția nr. 210/2024 în ceea ce privește cuantumul salariului de bază.
2. Obligarea CJ Constanța la stabilirea salariului de bază la nivelul maxim aflat în plată la nivel național pentru funcții similare din aceeași familie ocupațională („Administrație”), indicând ca punct de referință Consiliul Județean Cluj, unde un auditor pe o funcție identică încasa un salariu de bază brut de 15.210 lei.
3. Plata diferențelor salariale retroactive, începând cu luna septembrie 2023 și până la data plății efective, sume care să fie actualizate automat cu rata inflației și la care să se aplice dobânda legală penalizatoare.

 
Argumentele Sindicatului: „Muncă egală, remunerație egală”
 
În motivarea acțiunii, Sindicatul Național „Forța Legii” a invocat o serie de principii constituționale și europene, susținând că actuala grilă de salarizare generează o discriminare flagrantă între funcționari care exercită aceleași atribuții, au aceleași studii și același grad profesional, dar lucrează în județe diferite.
 
Apararea reclamantei s-a fundamentat pe prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, invocând obligația de a asigura tratament egal. De asemenea, au fost aduse ca argumente Decizia CCR nr. 794/2016 și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) nr. 80/2023. Potrivit interpretării sindicatului, instanța supremă ar fi consfințit posibilitatea egalizării la nivel maxim a salariilor de bază inclusiv cu majorările recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, dacă acestea au aplicabilitate generală.

 
Mai mult, reclamanta a invocat legislația europeană anti-discriminare, făcând trimitere la Directiva 75/117/TCE și la celebra jurisprudență a Curții de Justiție a Comunităților Europene (Hotărârea Defrenne c. Sabena), argumentând că acordarea unor salarii diferite pentru competențe identice încalcă flagrant inclusiv Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
 
Poziția CJ Constanța: Autonomie locală și constrângeri bugetare
 
De cealaltă parte, Consiliul Județean Constanța a depus o întâmpinare prin care a solicitat respingerea fermă a acțiunii ca neîntemeiată. Reprezentanții instituției au explicat că salariile din aparatul de specialitate au fost stabilite prin Hotărârea Consiliului Județean (HCJ) nr. 304/20.12.2023, cu respectarea strictă a plafoanelor legale.
 
Conform apărării adminstrației județene:

• Competență exclusivă: Autoritățile administrației publice locale au, conform legii, dreptul exclusiv de a-și stabili grila de salarizare pentru aparatul propriu, în funcție de complexitatea organigramei și de resursele financiare disponibile.
• Sustenabilitate: Marja de apreciere se exercită între limitele minime și maxime ale legii, respectând plafoanele cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat. Diferențele salariale dintre județe nu reprezintă o discriminare, ci sunt fundamentate pe situații economice și decizii administrative locale obiectiv diferite.
• Limita legală: Nivelul veniturilor salariale ale funcționarilor nu poate depăși, în nicio situație, valoarea indemnizației lunare a funcției de vicepreședinte al consiliului județean, criteriu tehnic respectat în cazul Dispoziției nr. 210.

 
Verdictul primei instanțe: De ce a pierdut funcționarul public la Fond?

 
După un proces de lungă durată la Tribunalul Constanța, care a inclus administrarea probelor cu înscrisuri, o suspendare a cauzei în decembrie 2024 în baza OUG nr. 62/2024 (până când Înalta Curte a tranșat o serie de chestiuni de drept în dosarul nr. 2703/1/2024), dar și o amânare cauzată de protestele și suspendările adoptate de Adunarea Generală a Judecătorilor în toamna anului 2025, instanța de fond a pronunțat soluția în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie 2025.
Prin Hotărârea nr. 1421/2025, Tribunalul Constanța a respins cererea Aureliei Ludoșianu ca neîntemeiată. Argumentația logico-juridică a magistraților a demontat strategia sindicatului, clarificând limitele noțiunii de „funcție similară în plată”:
 
Motivarea Tribunalului: Conform Codului Administrativ (OUG nr. 57/2019), aparatul de specialitate al fiecărui consiliu județean este subordonat în mod direct președintelui acelei instituții, care are calitatea unică de ordonator principal de credites.
 
Instanța a reținut că mecanismul de egalizare la nivelul maxim aflat în plată, prevăzut de art. 39 alin. (4) din Legea nr. 153/2017 și întărit de Decizia nr. 7/2021 a ICCJ, se aplică strict pentru instituțiile sau autoritățile publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite.
 
Cum din punct de vedere legal este juridic imposibil ca instituțiile Consiliul Județean Constanța și Consiliul Județean Cluj să se afle în subordinea unui ordonator de credite comun (fiecare președinte de consiliu fiind independent în execuția bugetului local), instanța a stabilit că reclamanta nu se poate prevala de nivelul de salarizare din Ardeal. Tribunalul a concluzionat că actul emis de conducerea de la Constanța este perfect legal.
 
Stadiul actual: Recursul de la Curtea de Apel
 
Refuzând să accepte decizia primei instanțe, Aurelia Ludoșianu, prin Sindicatul Național „Forța Legii”, a declarat oficial recurs în data de 16 februarie 2026. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța la data de 19 februarie 2026 sub același număr unic 1997/118/2024.
 
După finalizarea procedurilor de comunicare a motivelor de recurs, dosarul a fost repartizat completului C2 Recurs din cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Prima ședință de judecată în faza de recurs a fost fixată chiar pentru data de 25 mai 2026, la ora estimată 09:30.
 
Decizia pe care o vor pronunța magistrații Curții de Apel Constanța va fi una definitivă și prezintă o importanță deosebită pentru întreg sistemul administrativ local. O eventuală întoarcere a soluției ar putea deschide calea unui val masiv de procese din partea funcționarilor publici din județele cu bugete mai mici, care vor încerca să își alinieze veniturile la grila celor mai bogate consilii județene din țară.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



Citește și:
Decizie importantă la Consiliul Județean Constanța Se votează preempțiunea pentru o cotă dintr-un imobil din Situl Arheologic „Orașul antic Tomis” (DOCUMENT)