Procese de 16 ani pentru hotarul din Topalu Cum a pierdut fostul primar Gheorghe Murat procesul pentru o palmă de pământ din cauza unei greșeli

• Printr-o decizie pronunțată în primăvara acestor an, Tribunalul Constanța a respins apelul fostului primar din Topalu, Gheorghe Murat, dintr-un motiv de-a dreptul uluitor pentru un litigiu de o asemenea anvergură: depunerea actelor cu întârziere
• Problemele majore au apărut în anul 2008, când soții Buzoeanu au încercat să își înscrie proprietatea în Cartea Funciară. În acel moment, vecinul lor de la numerele 333-334 nu era nimeni altul decât Gheorghe Murat, aflat la acea vreme în funcția de primar al comunei Topalu.
• Folosindu-se de autoritatea funcției, Murat a blocat intabularea vecinilor săi, formulând plângeri la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) atât în nume propriu, cât și în numele Comunei Topalu, prin instituția primarului

 
Ceea ce a început în anul 2010 ca o banală ceartă de vecinătate într-o comună din județul Constanța s-a transformat în unul dintre cele mai longevive și sinuoase procese. Disputa imobiliară dintre familiile Buzoeanu și Murat, ce vizează o fâșie de teren din comuna Topalu, a traversat trei etape procesuale distincte, a supraviețuit vechiului Cod de procedură civilă și a fost marcată de suspendări repetate, expertize geodezice contestate și acuzații de abuz.
 
Punctul culminant al acestei saga juridice s-a consumat recent. Printr-o decizie pronunțată în primăvara acestor an, Tribunalul Constanța a respins apelul fostului primar din Topalu, Gheorghe Murat, dintr-un motiv de-a dreptul uluitor pentru un litigiu de o asemenea anvergură: depunerea actelor cu întârziere. Drept urmare, cazul a fost propulsat în faza de recurs la Curtea de Apel Constanța, unde are primul termen fixat pentru luna iunie 2026.
 
Rădăcinile conflictului: O vânzare din perioada comunistă și tertipurile din primărie
 
Pentru a înțelege complexitatea cazului înregistrat sub numărul unic 935/842/2010*, trebuie coborât în timp înainte de Revoluția din 1989. Sub regimul comunist, legislația interzicea înstrăinarea liberă a terenurilor. În acest context, în octombrie 1989, o localnică din Topalu, Maria Buzoianu (al cărei nume a fost transcris eronat în unele acte ulterioare drept Brezoianu sau Buzoeanu), a vândut fiului ei, Romeo Traian Buzoeanu, și norei sale, Ioana Daniela Buzoeanu, casa părintească situată pe strada Dinu și Sevasta Vintilă. În acte, din cauza rigorilor vremii, a putut fi trecută doar construcția și o suprafață legală de 250 mp, restul curții de până la 700 mp trecând formal în proprietatea statului, deși familia a continuat să o stăpânească neîntrerupt.
 
După căderea regimului, beneficiind de prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, soții Buzoeanu au demarat procedurile de punere în posesie pentru întreaga curte. În anul 2001, printr-o sentință a Judecătoriei Medgidia, instanța a recunoscut definitiv că familia deținea prin uzucapiunea de 30 de ani o suprafață totală măsurată atunci la 643 mp.
 
Problemele majore au apărut în anul 2008, când soții Buzoeanu au încercat să își înscrie proprietatea în Cartea Funciară. În acel moment, vecinul lor de la numerele 333-334 nu era nimeni altul decât Gheorghe Murat, aflat la acea vreme în funcția de primar al comunei Topalu. Folosindu-se de autoritatea funcției, Murat a blocat intabularea vecinilor săi, formulând plângeri la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) atât în nume propriu, cât și în numele Comunei Topalu, prin instituția primarului. Deși Curtea de Apel Constanța a dat definitiv dreptate familiei Buzoeanu în 2009, confirmând abuzul administrativ, situația din teren a rămas tensionată. Fostul edil refuza să își mute gardul, ba chiar ridicase construcții și realizase plantații pe fâșia de pământ disputată.
 
Calvarul de la Fond: 14 ani de amânări, experți schimbați și procese paralele
 

Sătuli de șicanări, soții Romeo Traian și Ioana Daniela Buzoeanu au deschis în noiembrie 2011 o acțiune în grănițuire și revendicare imobiliară la Judecătoria Mangalia. Ceea ce trebuia să fie o stabilire tehnică de hotar s-a transformat într-un coșmar birocratic ce a durat nu mai puțin de 14 ani pe rolul primei instanțe.
 
O analiză a istoricului ședințelor de fond scoate la iveală un lung șir de obstacole:

• Probleme de complet și transferuri: În 2017, dosarul a trebuit redistribuit complet după ce judecătorul de caz a fost transferat la Ploiești, iar președintele de instanță delegat a intrat în imposibilitate medicală de a conduce ședințele.
• Războiul experților topografi: Realizarea expertizei tehnice de specialitate a fost blocată ani la rând. Primii experți numiți (Petreanu Corneliu și Morândău Anton Sever) fie au fost suspendați, fie au refuzat cazul. Un alt expert (Cucoară Cristian) a cerut să fie înlocuit, fiind ulterior numită Aliona Grădinaru, pentru ca în final cazul să fie preluat de expertul Costel Boicu. Fiecare termen aducea noi obiecțiuni, hărți OCPI lipsă, neplata onorariilor de către pârâți sau necesitatea unor suplimente de raport.
• Suspendarea istorică (2020-2022): În ianuarie 2020, Judecătoria Mangalia a suspendat total procesul. Motivul? Fostul primar Gheorghe Murat și soția sa, Valeria Murat, deschiseseră un proces paralel la Judecătoria Hârșova, încercând să obțină prin uzucapiune o suprafață de 62,92 mp exact din terenul vecinilor. Cauza a rămas blocată până când dosarul de la Hârșova a fost soluționat definitiv în defavoarea fostului edil.

 
Hotărârea nr. 1264/2025: Victoria zdrobitoare a soților Buzoeanu
 
După ce dosarul a fost repus pe rol, expertul Costel Boicu a depus în ianuarie 2025 răspunsul final la obiecțiuni, însoțit de celebra „Anexă nr. 1”. Pe baza acestor măsurători moderne cu coordonate stereo, completul de continuitate al Judecătoriei Mangalia a pronunțat, pe 21 august 2025, Sentința Civilă nr. 1264/2025.
 
Decizia instanței de fond a fost o înfrângere totală pentru familia fostului primar:

1. Trisarea liniei de hotar: Instanța a stabilit granița reală pe aliniamentul punctelor A-B-C-D-E, evidențiat în roșu în raportul de expertiză.
2. Revendicarea: Soții Murat au fost obligați să lase în deplină proprietate și liniștită posesie o suprafață uriașă acaparată de-a lungul anilor: 643 mp (zonă hașurată în albastru pe hărțile judiciare).
3. Demolarea: Judecătorul a dispus obligarea pârâților să desființeze, pe cheltuială proprie, toate construcțiile ridicate ilegal și să taie plantațiile care invadaseră proprietatea soților Buzoeanu.
4. Respingerea uzucapiunii: Pretenția lui Murat de a păstra măcar 62,92 mp prin posesie prelungită a fost catalogată ca neîntemeiată, expertul demonstrând că fâșia pretinsă „nu este viabilă tehnic”.

 
Tribunalul Constanța dă de perete cu apelul fostului edil: Greșeala de 15 zile

 
Dărâmați de sentința de la Mangalia, Gheorghe și Valeria Murat au atacat hotărârea cu apel, dosarul fiind înregistrat la Secția I Civilă a Tribunalului Constanța în decembrie 2025. Însă, la termenul de dezbateri din 21 aprilie 2026, procesul a luat o întorsătură bruscă și fatală pentru fostul primar.
 
Avocatul soților Buzoeanu a ridicat în instanță excepția tardivității, susținând că apelul a fost depus mult peste termenul legal. Disputa juridică din sala de ședință a fost una extrem de tehnică: Avocatul familiei Murat a încercat să convingă judecătorii că, din moment ce hotărârea de fond s-a comunicat sub imperiul Noului Cod de procedură civilă, termenul legal de atac este cel modern, de 30 de zile.
 
De cealaltă parte, instanța de apel a aplicat cu rigoare normele tranzitorii ale Legii nr. 76/2012. Deoarece procesul începuse în noiembrie 2011, întreaga procedură – inclusiv căile de atac și termenele lor – a rămas guvernată de vechiul Cod de procedură civilă de la 1865. Iar potrivit articolului 284 alineatul 1 din vechea legislație, termenul de apel este de doar 15 zile.
 
Calculul matematic al magistraților Tribunalului a fost necruțător:

• Sentința Judecătoriei Mangalia le-a fost comunicată soților Murat la data de 10 octombrie 2025.
• Aplicând sistemul zilelor libere (fără a socoti prima și ultima zi), termenul limită de 15 zile s-a împlinit pe 27 octombrie 2025.
• Plicul cu cererea de apel a fost depus de familia Murat la oficiul poștal abia pe 6 noiembrie 2025, adică cu o întârziere de 10 zile.

 
Prin Decizia nr. 637/2026 din 21.04.2026, Tribunalul Constanța a admis excepția și a respins apelul fostului primar ca tardiv, refuzând să mai analizeze pe fond criticile aduse expertizei topografice.
 
Stadiul actual: Ultimul asalt la Curtea de Apel în iunie 2026
 
Fostul primar Gheorghe Murat a decis să joace ultima carte disponibilă. În termenul legal de 15 zile de la comunicarea deciziei de apel, acesta a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii Tribunalului. La doar patru zile distanță, pe 19 mai 2026, și soții Buzoeanu au depus o cerere de recurs (vizând cel mai probabil decizia instanței de a le respinge acordarea cheltuielilor de judecată la apel, pe motiv că nu au depus chitanțele la timp).
 
Noul dosar de recurs a fost înregistrat oficial pe rolul Curții de Apel Constanța în data de 21 mai 2026. Secția I Civilă a mișcat dosarul cu o celeritate neobișnuită pentru acest caz istoric, fixând primul termen de judecată în faza de recurs peste doar două săptămâni, pe 10 iunie 2026, la ora estimată 09:00, în fața completului RC1.
 
La acest termen, miza nu mai este poziția gardului din comuna Topalu, ci exclusiv modul în care avocații fostului primar vor reuși sau nu să demonstreze că instanța de apel a calculat greșit termenele procedurale. Dacă Curtea de Apel va menține decizia de tardivitate, sentința prin care Gheorghe Murat este obligat să returneze cei 643 mp și să își dărâme construcțiile va deveni definitivă și executorie, punând punct unui război vecinicesc de aproape două decenii.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



Citește și:
Patru cupluri din comuna Topalu vor aniversa nunta de aur alături de aleşii locali