Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:14 06 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Academicianul constănţean Eugeniu Ivanov, la ceas aniversar

ro

04 Dec, 2019 00:00 582 Marime text

Născut la 4 decembrie 1933 în comuna Dorobanţu, judeţul Constanţa, Eugeniu Ivanov, membru corespondent al Academiei Române din 23 februarie 1996, este un strălucit fizician român, despre a cărui viaţă şi activitate am aflat numeroase informaţii în publicaţia „Independenţa Română”.
 
Această publicaţie apare sub egida Fundaţiei Literar-Istorice „STOIKA”, promovând prin programele sale susţinerea oamenilor de cultură, scriitori, istorici, cercetători, muzicologi, etnografi, artişti, cei de fapt care, prin operele lor, îşi aduc contribuţia la dezvoltarea patrimoniului cultural român.
 
Eugeniu Ivanov a urmat studiile liceale la Constanţa şi apoi cele universitare la Universitatea din Bucureşti, în Facultatea de Fizică-Matematică, Secţia Fizică. La scurt timp, în 1966, şi-a luat doctoratul în fizică cu o dizertaţie privind Studiul stărilor izomere Sn115 sub îndrumarea acad. Horia Hulubei.
 
De la absolvire, în anul 1955, şi până în prezent a lucrat neîntrerupt la Institutul de Fizică Atomică, dar şi-a continuat pregătirea în centre de cercetare din URSS, Italia şi Germania.
Activitatea sa profesională s-a desfăşurat între 1975 si 1976 ca „visiting profesor” la Institutul Hahn-Meitner din Berlin, iar mai apoi a elaborat metoda fascicolului pulsat la ciclotron, o metodă preluată la reactorul nuclear şi acceleratorul Tandem. Având o pregătire vastă, a condus lucrările de construcţie şi autodotare cu instalaţii de criogenie, de temperaturi înalte, câmpuri magnetice mari ale experimentelor de interacţie hiperfină, înfiinţând un prestigios Laborator de Interacţii Hiperfine.
 
Pe baza remarcabilelor rezultate în cercetare a fost recunoscut şi apreciat în lumea ştiinţifică din domeniul nuclear. Rezultatele excepţionale obţinute au permis stabilirea de legături de colaborare cu centre de cercetare din Europa.
Contribuţiile sale în ingineria nucleară sunt marcate de descoperirea de noi izomeri nucleari din domeniul microsecundei şi milisecundei.
 
Studiile sale s-au orientat cu precădere asupra magnetismului nuclear. Sunt cunoscute unele lucrări ca : „Sisteme de blocare a fotomultiplicatorului în tehnica fasciculului pulsat” şi „Studiul compoziţiei elementare a unor mostre de sol lunar prin metode nucleare” realizate la Ciclotronul IFIN, fiind în final şef al Secţiei Ciclotron din Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.
 
Desfăşurând peste 40 de ani de activitate ştiinţifică, a efectuat măsurători de momente nucleare magnetice şi quadrupolar electrice.
Cercetările desfăşurate au permis obţinerea de informaţii de structură nucleară, în special pentru nucleonii de valenţă; a descoperit peste 100 de noi izomeri nucleari, cu timpi de viaţă în domeniul micro şi milisecundei.
 
Eugeniu Ivanov a folosit tehnica fascicolului pulsatoriu, a pus la punct metode de cercetare bazate pe principii nucleare. Studiile sale au vizat dinamica defectelor de iradiere; apoi a studiat gradienţii câmpurilor electrice în materiale metalice, folosind mijloace simple şi intuitive pe rol de sonde nucleare în stări de excitaţie nucleară.
 
Fizicianul Eugeniu Ivanov a elaborat o serie de tehnici de analiză pentru ciclotronul de la institutul unde lucra şi aplicaţii în tehnica activării în strat subţire şi ultra subţire, pentru caracterizarea straturilor subţiri.
 
A condus lucrări de doctorat şi a direcţionat unele cercetări spre studii de analiză a unor probe de mediu şi cercetări în medicină şi biologie. Lucrările sale de referinţă au debutat cu „O metodă simplă de obţinere a impusului zero la Ciclotron, 1962” până la „Studiul compoziţiei elementare a unor mostre de sol lunar prin metode nucleare la Ciclotronul IFIN, 1986”. Bineînţeles că în atenţia fizicianului Eugeniu Ivanov, în afară de cercetarea strict pe domeniul nuclear, al izotopilor, al energiilor înalte aplicate particulelor atomice, au fost şi subiecte cu aplicabilitate în elementele vieţii, agricultură, studii şi cercetări redate în lucrarea „Metodă rapidă de analiză a azotului pentru determinarea conţinutului în proteine al cerealelor, 1985”.
 
Putem menţiona o remarcă a conducerii Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele: „prezentul clădeşte viitorul pe temelia trecutului”, făcută cu ocazia aniversării a 65 de ani de la înfiinţarea Institutului de Fizică al Academiei Române, acest locus nativitatis al fizicii româneşti moderne, înfiinţat în anul 1956.
IFA a dat la rândul său naştere, două decenii mai târziu, prezentelor institute naţionale de cercetare de pe Platforma Măgurele, iar astăzi acolo se află cea mai modernă platformă de cercetare în cadrul proiectului ELI, laserul cel mai puternic din Europa.
 
Academicianului Eugeniu Ivanov i-a fost acordată o medalie pentru întreaga activitate de cercetare şi îndrumare ştiinţifică desfăşurată îndeosebi la Ciclotronul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH).
 
Contribuţia sa deosebitã la creşterea vizibilităţii şi rolului cercetării româneşti în domeniul fizicii nucleare a permis ca astăzi România să fie recunoscută ca un loc special al cercetării în domeniul fizicii atomice, să fie aleasă ca centru de dezvoltare şi proiectare al Uniunii Europene, să fie gazda celui mai important proiect Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics facility (ELI-NP).
 
Pornind cu teza sa de doctorat, „Studiul stărilor izomere ale Sn115 excitate prin reacţia In115”, 1965, tânărul fizician Eugeniu Ivanov având coordonator pe acad. Horia Hulubei, doctor în fizica nucleară, a coordonat apoi la rândul sau alte zece teze de doctorat.
 
Continuatoare a multor cercetări iniţiate de Eugeniu Ivanov, cercetarea românească de fizică nucleară din zilele noastre este perfect integrată în contextul european al domeniului. Infrastructura locală reprezentată de acceleratorul Tandem de 9 megavolţi (MV) a fost completată şi au mai fost instalate alte două acceleratoare Tandetron cu tensiuni de accelerare de 1 MV şi 3 MV.
 
Lumea fizicienilor atomişti este reprezentată cu mândrie de referinţele privind instalarea primului reactor nuclear VVRS şi a primului ciclotron U120 din Europas de Est (fabricaţie sovietică), apoi realizarea primului calculator electronic românesc (CIFA-1, al 8-lea din lume), sub conducerea lui Victor Toma, construirea primului laser cu gaz din România (al 4-lea din lume), după o concepţie originală a fizicianului Ion Agârbiceanu împreună cu echipa laboratorului de metode optice de la IFA. Fizicianul Eugeniu Ivanov şi-a adus o contribuţie deosebită la progresul ştiinţific şi cu ocazia aniversării datei de naştere îi dedicăm aceste rânduri şi urările tradiţionale.
 
Sursa text şi foto: https://www.independentaromana.ro
 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti

 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română. Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
 
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
Citeşte şi:

S-a născut, acum 83 de ani, în judeţul Constanţa, celebrul fizician Eugeniu Ivanov
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii