Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:10 27 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

12 octombrie 1916 Aruncarea în aer a podului Fetești-Cernavodă - „Veți căuta a distruge cu orice preț podul Cernavodă“

ro

12 Oct, 2021 00:00 2927 Marime text


 
  • Astăzi se împlinesc 105 ani de la aruncarea în aer a podului Fetești-Cernavodă, în Primul Război Mondial, pentru a împiedica trupele bulgaro-germane să pătrundă în Muntenia.   

Construcția podului a început la 9/21 octombrie 1890 și a fost finalizată la data de 14/26 septembrie 1895, ansamblul fiind un complex format în fapt din trei poduri succesive: podul peste brațul Borcea, de 970 m, viaductul Ezer, de 1.460 m, și podul peste Dunărea Veche, de la Cernavodă, de 1.650 m lungime.
 
Podul va cunoaște o perioadă neagră în timpul Primului Război Mondial. La 10 septembrie 1916, România pierdea Silistra, iar gândurile căpeteniilor de armată deja se îndreptau către defensiva Cernavodă. Astfel că, pentru a îngreuna înaintarea inamicilor, s-a decis aruncarea în aer a podului Fetești-Cernavodă.
 
„Veți căuta a distruge cu orice preț podul Cernavodă. În caz de imposibil, distrugeți cel puțin o parte peste Borcea... Veți bara intrarea vaselor inamice pe Borcea și pe Dunăre la sud de Cernavodă. Veți fi gata în orice moment a respinge atacul flotei de operațiuni, atacând-o când împrejurarea va cere aceasta. Se cere vigoare și energie“, se punctează în ordinul adresat de către Marele Cartier General la 12 octombrie 1916, contraamiralului Nicolae Negrescu, după cum se arată în articolul scris de Constantin Iordache „Rolul Marinei în Războiul pentru întregirea neamului (II)“, publicat în revista Marina Română, Anul II, Nr. 8, septembrie 1991; p. 6 și preluat pe wikipedia.org.
 
După mai multe încercări de dinamitare a podului, pe 13/26 octombrie marinarii români reușesc să doboare podul. Se spune că au fost aduse în jur de șapte vagoane de dinamită pentru a distruge construcția. Ba chiar sunt consemnări istorice care atestă faptul că, în noapte dintre 11 și 12 octombrie, a fost o primă explozie de proporții, dar care nu a reușit să distrugă complet podul.
 
Reconstrucția podului peste brațul Borcea a durat destul de mult, fiind finalizată pe 22 decembrie 1921.
 
În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947). Volumul I (1878-1916)”, istoricul Stoica Lascu ne oferă o dovadă a importanței cu care a fost privit această cale de transport, în cele ce urmează fiind detaliată inaugurarea de acum 125 de ani, de pe 14 septembrie, așa cum a fost ea reflectată în presa vremii:
 
 „DRUM BUN PESTE PODUL ORIENTULUI !
Joi 14 Septembrie, diua Înălţărei Sf Cruci a crestinătăţei ortodocse, se va serba inaugurarea celei mai măreţe lucrări de artă, ce s'a făcut pe Dunăre de opt-spre-zece secole încoace, a Podului Regele Carol I.

Imperatul Roman, Traian, a făcut podul de la Severin, a cărui ruine se mai ved şi astă-di, ca să treacă legionele de cucerire şi colonisare a Daciei. După una mie şepte sute noue zeci şi patru de ani, Primul Rege Român, Regele Carol al României, construiesce la Cemavoda, prin ingineri români, un al doilea pod peste acelaşi Danubiu, ca să Înlesnească omenirei europene schimbul cu productele naturale ale bogatului răsărit.
După secole de amorţire şi Împilări, vechile colonii ale lui Traian renasc pe ambele ţermuri ale bătrânului Istru, spre a'şi Îndeplini misiunea istorică de civilizare a răsăritului european.
Diua de 14 Septembrie va remânea o di de serbătore şi mândrie naţională a tuturor Românilor, dintre Tisa şi Marea Neagră, din plaiurile Carpaţilor şi până în Valea Pindului.
Maiestăţile Lor, Regele şi Regina, cu Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa României, însoţite de mai multe alte persone princiare, rude ale Augustilor noştrii Suverani, de toţi d-nii miniştrii ţerii, miniștrii plenipotenţiari ai puterilor streine şi alte persone de distincţiune din ţară şi din streinătate, vor sosi la Pod în diua de 14, la orele 12 fics, când vor şi începe solemnităţile.
* *
*

Vechi locuitori ai Dobrogei!
Români, Turci şi Tătari, Greci şi Bulgari, Ruşi şi Germani, eşiţi cu toţii întru întâmpinarea bunului nostru Rege, care ve-au dat liniştea şi siguranţa, împroprietărindu-ve pe pămentul pe care cei mai mulţi îl locuiţi de secole!
Românii din vechile «Principate Unite», Olteni, Munteni şi Moldoveni, veniți din toate părţile, să preamărim pe Domnul - Rege, care a lărgit hotarele Patriei!
Coloni ai Dobrogei!
Români din țerile subjugate, Ardeleni, Bănăteni, Basarabeni şi Bucovineni, din vechile principate şi banate: Mocani, Ţuţueni, Brescani şi Moroieni din lungul costelor nord-vestice ale Carpaţilor; Bîrsani şi Olteni, din patria lui Radu Negru, Bănăţeni ai Timişianei; Moţilor din Muntii lui Iancu, şi vei toţi prigoniții sortei şi ai vitregiei timpurilor, cari ve-ati ales de patrie pămentul Dobrogei, îmbrăcaţi-ve în hainele ce aveţi de biserică şi, grupe-grupe, renduiţi-ve după diferitele vostre costume, ca, pe unde va trece Regele României, să Se pară Maiestăţii Sale că'L salută toţi strănepoţii legionari Marelui Traian!
Toţi într-un glas, în urale nesfârşite, să strigaţI Maiestăţilor Lor şi Altetelor Lor Regale: Drum bun peste Podul OrientuluI!

* *
*
Locuitori ai Constanţei !
Maiestatea Sa Regele, pe care'L sciţi Părintele lucrărilor Podului peste Dunăre şi al Portului, ce vor aduce atâtea bogății oraşului nostru, sosesce în mijlocul nostru la 5 curent, orele 10 a.m. însoţit de Maiestatea Sa Regina, gratioasa nostră Suverană, şi de Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa moştenitori ai Tronului, cari pentru prima dată visitează provincia nostră.
Vor sta în mijlocul nostru, împreună cu iluştrii oaspeţi ai MM LL. Vineri, până Sâmbătă dimineaţa.
Locuitori ai Constanţei, dela mic şi pân' la mare, tener şi bătrân, femei şi copii, să eşim la gară întru întâmpinarea Auguştilor noştrii Suverani. Cu urale nesfârşite să petrecem cortegiul regal, ori pe unde Maiestătile Lor S'ar duce.
Bunului nostru Rege, cel mai bun din toţi Regii pămentului, se cuvine totă gloria şi iubirea tuturor neamurilor Dobrogene.
(«Constanţa», III, nr.135, 10 septembrie 1895: 1)”.

Sursă foto: ZIUA de Constanța

Citește și:
În urmă cu 131 de ani începeau lucrările podului Cernavodă – Fetești, cunoscut azi drept „Podul Ing.Anghel Saligny“


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii