Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:13 02 12 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

ZIUA LIVE. Magistratul Adrian Ionescu „Dobrogea este o Cenușăreasă a României, iar această poziție nu este una justificată“

ro

27 Oct, 2021 14:40 1653 Marime text
 
 
  • Invitatul nostru de astăzi la ZIUA LIVE este magistratul Adrian Ionescu, membru al Colegiului de conducere al Judecătoriei Mangalia, judecător delegat la Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul instanței.
  • ZIUA LIVE poate fi urmărită site-ul nostru ZIUAConstanta.ro și pe www.facebook.com/ziuaconstanta.  
Strâns legată de istoria Dobrogei este istoria organizării judecătorești a regiunii, stabilită într-o formă inițială prin „Regulamentul de administrație publică asupra organizării judecătorești, competenței și procedurii autorităților judecătorești din Dobrogei“.
 
Despre istoria justiției din Dobrogea vorbim cu magistratul Adrian Ionescu, membru al Colegiului de conducere al Judecătoriei Mangalia, judecător delegat la Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul instanței la ZIUA LIVE. 
 
Data de 14 noiembrie reprezintă un moment de sărbătoare pentru Dobrogea, fiind data la care, în anul 1878, provincia a revenit la țara-mamă, România.
 
Strâns legată de istoria Dobrogei este istoria organizării judecătorești a regiunii, stabilită într-o formă inițială prin „Regulamentul de administrație publică asupra organizării judecătorești, competenței și procedurii autorităților judecătorești din Dobrogei“.
 
Intrat în vigoare la data de 11 iunie 1878, regulamentul prevedea înființarea unor instanțe de primul grad și funcționarea a două tribunale de apel în orașele capitalei de județ - Constanța și Tulcea.
 
Cele două tribunale aveau competenţa să judece apelurile îndreptate împotriva sentinţelor date de tribunalele de ocol şi de judecătoriile mahomedane.
 
Judecata se făcea în prezenţa a doi membri aleşi de locuitori, dintre notabilii oraşului.
 
Deoarece s-a constatat că activitatea nu era prea intensă, numărul cauzelor de rezolvat fiind redus, Tribunalul de Apel Constanţa a fost desfiinţat în martie 1879, rămânând să funcţioneze numai Tribunalul de Apel Tulcea.

 
Abia în aprilie 1914 a luat ființă Curtea de Apel Constanța, cu jurisdicție asupra județelor din Dobrogea.

Dobrogea, o cenușăreasă a României 

Ziua Dobrogei e poate cea mai putin cunoscută din evenimentele prin care s-a creat România modernă.

Dobrogea este o cenușareasă a României, iar această poziție nu este una justificată. Istoria este incompletă dacă nu vorbim și despre istoria justiției. Orice regim s-a bazat pe legi. , a spus magistratul Adrian Ionescu. 

Magistratul a vorbit la ZIUA LIVE despre faptul că pe parcursul a câteva decenii în Dobrogea a existat o organizare dublă: tribunale românești și musulmane.  

Am observat că nu s-a împământenit o minimă istorie a instanței dobrogene. Cine au fost judecătorii , procurorii de la început, care a fost organizarea judiciară. Am descoperit în puțina informație pe care am descoeprit-o la prima vedere, am descoperit aspecte unice în spațiul dobrogean.

Pe parcursul a câteva decenii, în Dobrogea a existat o organizare dublă: tribunale românești și musulmane.  
Tribunalele românești, prin decretele din 1918 (un prim decret prin care erau create 3 județe in Dobrogea- Tulcea, Constanța și Silistra Nouă), care avea fiecare câte un tribunal. La nivelul comunelor, erau organizate judecătoriile de pace formate din primar și doi jurați din comunitățile locale.
 
Pe lângă această organizare, au fost înființate și tribunale musulmane care judecau pe legea musulmană.

Dacă exista o populație românească, sau cauze care includeau și musulmani și români, unul dintre jurați trebuia să fie român sau creștin. Era o populație foarte diversă, un mozaic etnic.
 
Încă de la început, în Dobrogea, acest mozaic cultural a funcționat.
 
Mai târziu, s-au mai redus din instanțeșle românești și musulmane. S-a dorit să se treacă pe legislația românească și în Dobrogea, a mai precizat magistratul la ZIUA LIVE. 

Cum sunt dispuse instanțele din Dobrogea 

Prin 1878, au fost înființate tribunalele de ocol, echivalente judecătoriei. Se ocupau cu litigii de familie, între vecini. Unul din cazuri privea o citație a unui proprietar de oi, care își lăsase oile în timpul războiului ruso-turc, pentru o fi păzite, în zona Mangaliei, de către un vecin. După ce războiul s-a finalizat, când a plecat omula plecat cu tot cu oi. Primul caz este acesta, unde un proprietar îl chema în instanță pe cel care plecase cu oile lui.
 
Și pentru puțină istorie a instanței din Mangalia, vă prezentăm textul unei citații pentru Tribunalului de Ocol Mangalia din anul 1879 la câteva luni după unirea Dobrogei cu România:
 
"D. Haracioglu Abazbeiu, fost cu domiciliul în orasul Mangalia, érä acum necunoscut, este chemat la acest tribunal, in ziua de 30 Iunie 1879, la orele 10 de diminétä spre a se judeca in procesul ce i s'a intentat de D. Dimitrie A. Alexandridi, pentru despägubirea sa de suma de 16,500 galbeni, valórea lucrurilor de gospodärie, producte si vite, ce se aflau pe mosia sa numitä Cumarova (Comorova n.m.) situatä in administratia Mangalia, judetul Kiustenge, si cari lucruri s'au ridicat de numitul Abaz-beiu, desi nu'i apartineau, la plecarea sa in vara anului 1877; avénd in vedere cä, de nu va fi urmätor, se va procede in lipsä, conform legei.
 
No. 552. 1879, Maiu 1
 
Monitorul Oficial al României, 47, nr. 109, 16 mai 1879", este postarea de pe pagina de Facebook a Judecătoriei Mangalia. 

 Implementarea noului sistem juridic în Dobrogea

Implementarea noului sistem juridic în Dobrogea s-a făcut prin punerea accentului pe o politică de pași mici. Pe parcurs, în timp ce populația se acomoda cu noul statut, să fie implementate legile si structurile.

Structurile paralele s-au păstrat până în 1926. Dobrogea este unică și specială în istoria României, dar este cumva uitată.

În opinia oricărui pasionat de istorie, justiția nu poate fi uitată într-un colț, deși nu este atât de transparentă și nu este ușor perceptibilă de publicul larg, a menționat Adrian Ionescu. 

Despre pagina de Facebook a Judecătoriei Mangalia 

E un alt proiect al meu, pornit mai demult, cu sprijinul purtătorului de cuvânt CSM. Am participat la proiecte despre strategiile de comunicare.

Este importantă prezența mai activă, mai intensă pe rețelele de socializare, cu respectarea legislației în vigoare. Am încercat să fim mai activi, să dezvoltăm o relație mai deschisă cu publicul.

Chiar dacă dăm comunicate, anunțuri, acestea nu ajung instant la publicul larg. Rețelele de socializare oferă un acces instant la mesajul tău către un public țintă ,către un public interesat de mesajul tău., spune Adrian Ionescu. 

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii