Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
09:59 26 05 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Reforma istorică a salariilor de stat Noua Lege a Salarizării abrogă Legea 153 și taie masiv din sporuri de la 1 ianuarie 2027 (DOCUMENT)

ro

26 May, 2026 09:06 300 Marime text
Salarii mărite, foto: Pixabay Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat textul integral al proiectului noii Legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Documentul pune bazele unei restructurări radicale în sectorul bugetar, introducând un sistem unic de evaluare a funcțiilor și un mecanism mult mai rigid de control al cheltuielilor statului. Noua lege va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, dată la care actuala Lege-cadru nr. 153/2017 va fi complet abrogată, alături de alte 24 de ordonanțe și acte normative speciale.

 Mecanismul de calcul: Valoarea de referință și raportul maxim de 1 la 8

Sistemul propus elimină ambiguitățile din trecut și stabilește o legătură directă între performanță, importanța postului și remunerație. Salariul de bază, soldele de funcție și indemnizațiile lunare se vor calcula prin înmulțirea unui coeficient fix cu Valoarea de Referință (VR). Pentru primul an de aplicare, respectiv anul 2027, această valoare este stabilită prin excepție la 4.100 de lei. Ulterior, valoarea de referință se va stabili anual prin Hotărâre de Guvern, în primul semestru pentru anul următor, având o condiție fiscală extrem de strictă: procentul de majorare a cheltuielilor de personal din bugetul statului nu va putea depăși procentul de creștere nominală a Produsului Intern Brut (PIB).

Un alt pilon central al legii este echitatea pe verticală. Proiectul plafonează raportul dintre cel mai mic salariu de bază din sectorul public și cea mai înaltă funcție în stat la un ecart fix de 1 la 8. Coeficientul de salarizare 1,00 va fi atribuit funcțiilor cu cea mai mică responsabilitate, în timp ce coeficientul maxim de 8,00 va fi rezervat exclusiv demnitarilor de rang înalt.

Grila de salarizare cu 12 grade: Cum se clasifică funcțiile bugetare

Ierarhizarea tuturor posturilor din sectorul public nu se va mai face prin decizii politice sau asimilări arbitrare, ci prin utilizarea unei metode analitice de evaluare a funcțiilor. Fiecare post din cele 7 familii ocupaționale va fi analizat și punctat în proporție de peste 70% pe baza sarcinilor efective de lucru. Criteriile de evaluare includ: volumul de cunoștințe și experiența, complexitatea și diversitatea activităților, judecata și impactul deciziilor, capacitatea de coordonare, tipul de contacte și comunicare, condițiile de muncă, precum și regimul de incompatibilități.

În funcție de punctajul total obținut, posturile vor fi încadrate într-o structură rigidă compusă din 12 grade salariale, fiecare grad având un interval clar de coeficienți:
Gradul salarial Coeficient minim Coeficient maxim
Gradul 1 1,00 1,19
Gradul 2 1,20 1,34
Gradul 3 1,35 1,49
Gradul 4 1,50 1,64
Gradul 5 1,65 1,83
Gradul 6 1,84 2,09
Gradul 7 2,10 2,39
Gradul 8 2,40 3,29
Gradul 9 3,30 4,19
Gradul 10 4,20 5,59
Gradul 11 5,60 6,49
Gradul 12 6,50 8,00
Domenii exceptate: Dispozițiile prezentei legi nu se aplică angajaților din instituțiile financiare autonome ale statului, respectiv Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), ANRE (Energie) și ANCOM (Comunicații).

 Tăierea sporurilor, plafonul de 20% și clauza de protecție a salariilor în plată

Una dintre cele mai radicale măsuri din proiect este reducerea numărului de sporuri la nivel național de la 151 la doar 64. Mai mult, actul normativ impune un blocaj financiar direct: suma totală a sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor acordate de un ordonator principal de credite nu va putea depăși 20% din suma salariilor de bază și a indemnizațiilor lunare. Din acest plafon sunt exceptate doar câteva sporuri speciale (cum ar fi cel de noapte, munca suplimentară sau cel pentru persoanele cu handicap), precum și sporurile finanțate integral din fonduri externe nerambursabile.
Pentru a preveni litigiile în instanță și blocajele sociale, legea introduce o clauză de protecție: niciun salariu net aflat în plată nu va scădea. În cazul în care recalcularea pe noua grilă dă o valoare mai mică decât venitul din luna decembrie 2026, angajatului i se va acorda o „diferență salarială tranzitorie”. Acest drept suplimentar se calculează individual și se plătește lunar până la data de 31 decembrie 2031, însă doar atât timp cât angajatul rămâne pe aceeași funcție și în aceleași condiții. Atenție, însă: la calculul acestei diferențe de protecție nu se includ sporurile sau stimulentele primite anterior pentru proiectele europene.

Regulile pentru performanță, munca de noapte și proiectele europene

Sistemul de recompensare se modifică substanțial. Ordonatorii de credite vor putea acorda premii de performanță (între 10% și 20% din salariul de bază), însă acestea sunt limitate la un procent de maximum 30% din totalul posturilor de execuție și de conducere ocupate la finalul anului precedent. Fondul total anual pentru aceste premii nu poate depăși 4% din cheltuielile salariale de bază ale instituției. Ca o măsură de prudență bugetară, în primul an (2027), de aceste premii de performanță vor putea beneficia în mod exclusiv doar profesorii (personalul didactic și didactic auxiliar) și angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
În ceea ce privește condițiile speciale de muncă și proiectele, regulile devin mult mai stricte:
  • Fonduri Europene: Personalul din echipele de proiect poate primi un spor de până la 40% din salariul de bază, aplicat strict proporțional cu timpul efectiv alocat (atestat prin fișe de pontaj avizate). Demnitarii locali (primari, viceprimari, președinți de CJ) pot primi un spor de maximum 20% din indemnizație dacă implementează astfel de proiecte.
  • Munca de noapte: Angajații care lucrează între orele 22:00 și 6:00 (pentru cel puțin 3 ore din programul normal) beneficiază de un spor de 25% din salariul de bază.
  • Munca suplimentară: Orele peste program se compensează obligatoriu cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile. Dacă acest lucru este imposibil, munca suplimentară se plătește cu un spor de 75% (sau 100% pentru zilele de repaus săptămânal și sărbători legale), în limita a maximum 360 de ore anual și doar cu dispoziția scrisă a șefului ierarhic.
  • Persoane cu handicap: Angajații cu handicap grav sau accentuat primesc un spor fix de 15% aplicat la Valoarea de Referință (VR).

Calendarul consultărilor secrete cu sindicatele și ministerele

Deoarece Guvernul se află în prezent într-un regim de exercitare interimară a atribuțiilor, având competențe legislative limitate, Ministerul Muncii a subliniat că rundele de întâlniri anunțate nu reprezintă procedura de dezbatere publică generală, ci un demers tehnic de pregătire a viitoarei propuneri legislative ce va fi trimisă direct Parlamentului.
Discuțiile se desfășoară cu ușile închise, fără accesul publicului sau al presei, la sediile ministerului (Str. Demetru I. Dobrescu și Bd. Magheru), pe bază de invitație oficială, după următorul program:
  • Marți, 26 mai 2026 (Astăzi):
    • 11:00 – 13:00 Reuniune de informare comună cu reprezentanții tuturor familiilor ocupaționale.
    • 16:00 – 18:00 Reuniune de informare cu reprezentanții confederațiilor sindicale reprezentative.
  • Miercuri, 27 mai 2026:
    • 08:30 – 11:00 Consultări succesive cu Ministerul Sănătății și federațiile sindicale din Sănătate și Asistență Socială.
    • 15:00 – 17:30 Consultări cu Ministerul Culturii și sindicatele din Familia Ocupațională Cultură.
  • Joi, 28 mai 2026:
    • 15:00 – 17:30 Consultări cu Ministerul Educației și federațiile sindicale din sectorul Învățământ.
  • Vineri, 29 mai 2026:
    • 08:30 – 11:00 Întâlniri cu conducerile și sindicatele instituțiilor finanțate integral din venituri proprii.
    • 13:00 – 15:30 Consultări tehnice cu sectorul de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională (reprezentanți MAI, MApN, ANP, STS, SRI, SIE, SPP și sindicatele aferente).
  • Miercuri, 3 iunie 2026:
    • 08:30 – 12:30 Dialog extins cu structurile din Administrația Publică centrală și locală (structurile asociative ale municipiilor, orașelor și comunelor), urmat de discuții cu federațiile sindicale din administrație.
    • 14:00 – 16:30 Consultări cu Ministerul Afacerilor Externe și sindicatele din Diplomație.
  • Joi, 4 iunie 2026:
    • 08:30 – 11:00 Consultări cu Ministerul Justiției și sindicatele din sistemul judiciar.
    • 12:30 – 15:00 Ultima rundă dedicată sectorului Demnitate Publică, la care vor participa reprezentanți ai Parlamentului României și ai Administrației Prezidențiale.

Transparență obligatorie și amenzi usturătoare pentru șefii de instituții

Noua lege impune un regim drastic de transparență fiscală. Toate autoritățile și instituțiile publice vor fi obligate să publice la sediul propriu și pe pagina de internet, de două ori pe an (la 30 aprilie și 31 octombrie), lista completă a funcțiilor, salariilor de bază, denumirea și valoarea brută a sporurilor acordate, precum și orice limitări salariale. De asemenea, toate aceste date detaliate trebuie transmise electronic către Ministerul Muncii în fiecare an, în format digital, în perioada 1-31 octombrie.

Nerespectarea obligației de transparență sau depășirea plafoanelor de sporuri impuse de lege va atrage răspunderea contravențională directă a conducătorului instituției publice (ordonatorul de credite). Amenzile sunt extrem de mari: între 20.000 și 30.000 de lei pentru lipsa publicării datelor (sancțiune aplicată de Inspecția Muncii) și între 30.000 și 50.000 de lei pentru încălcarea plafoanelor de sporuri, caz în care Curtea de Conturi a României va dispune și recuperarea obligatorie a prejudiciului de la persoanele vinovate.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii