Angajații ANAF vor primi bonusuri în funcție de performanță. Noul sistem se aplică din 2027

Guvernul a aprobat metodologia prin care performanța angajaților Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) va fi evaluată pe baza unor indicatori-cheie, iar rezultatele obținute vor sta la baza acordării recompenselor financiare anuale.

Noul mecanism, care va fi aplicat începând cu anul 2027, introduce un sistem de tip „bonus-malus”, prin care nivelul recompenselor va fi corelat cu gradul de îndeplinire a obiectivelor de performanță stabilite pentru structurile ANAF și cu contribuția individuală a angajaților.

Potrivit Guvernului, metodologia pune în aplicare angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul Reformei R1 – Reforma ANAF prin digitalizare, Jalonul 197.


Oficial de la Guvern despre  HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Metodologiei de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță, a criteriilor privind acordarea recompenselor financiare anuale, precum și a mecanismului de acordare a recompenselor financiare anuale pentru personalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală

Guvernul a aprobat metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță la nivelul structurilor organizatorice ale ANAF, inclusiv cadrul prin care îndeplinirea acestora va fi corelată cu acordarea recompenselor financiare anuale pentru personalul Agenției.

Mecanismul pune în aplicare angajamentele asumate de România prin Programul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul Reformei R1 – Reforma ANAF prin digitalizare, Jalonul 197, care prevede introducerea unui mecanism de stimulare de tip bonus-malus pentru funcționarii ANAF, corelat cu gradul de realizare a indicatorilor-cheie de performanță.

Astfel, recompensele vor fi acordate în funcție de gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanță și de contribuția individuală la rezultatele instituției.


Printre principalele criterii se numără contribuția la realizarea veniturilor bugetului general consolidat, activitățile de sechestrare și valorificare a bunurilor pentru recuperarea creanțelor, nivelul de risc și complexitatea activității, competența profesională și implicarea în îndeplinirea sarcinilor suplimentare, precum și rezultatele activității de control.

Recompensele financiare vor fi diferențiate pe trei niveluri, în funcție de activitatea desfășurată și de gradul de realizare a indicatorilor-cheie de performanță.

Noul mecanism de recompensare a performanței pentru personalul ANAF se va aplica începând cu anul 2027

Descrierea situației actuale

Legea nr. 164/2026 privind instituirea unui mecanism de recompensare a performanței pentru personalul autorităților administrației fiscale și vamale care funcţionează în subordinea Ministerului Finanţelor stat cu atribuții în colectarea veniturilor bugetului general consolidat, precum și pentru modificarea unor acte normative prevede că personalul din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și Autorității Vamale Române (AVR) poate beneficia de acordarea unor recompense financiare anuale, în funcție de gradul de îndeplinire a indicatorilor-cheie de performanță specifici activităților desfășurate.


În sensul acestei legi, acordarea acestor recompense se realizează cu respectarea principiilor corelării obiectivelor individuale cu obiectivele instituționale, obiectivității, legalității și transparenței, astfel încât mecanismul de recompensare să stimuleze performanța. Totodată, acordarea recompenselor financiare se bazează pe principiul performanței măsurabile, acestea fiind condiționate de atingerea indicatorilor de performanță aprobați la nivel instituțional.

De asemenea, distribuirea recompenselor financiare se realizează cu respectarea principiului proporționalității, în raport cu ponderea contribuției fiecărei persoane la obținerea rezultatelor. Instituirea mecanismului de tip bonus–malus asigură o corelare directă între acordarea resurselor salariale suplimentare și nivelul de performanță efectiv înregistrat de instituție, în concordanță cu obiectivele de reformă asumate de România prin PNRR.

În acest sens, în cadrul Reformei R1 – Reforma ANAF prin digitalizare, jalonul nr. 197 „Reforma structurală a ANAF și modificările legislative pentru creșterea gradului de respectare a obligațiilor fiscale” prevede, la punctul 2 – „Sistemul de indicatori de performanță și testarea integrității personalului ANAF funcționează: introducerea unui mecanism de stimulare de tip bonus–malus pentru funcționarii ANAF, direct corelat cu gradul de realizare a indicatorilor-cheie de performanță”. Prin Legea nr. 164/2026 s-a instituit mecanismul de recompensare financiară a personalului ANAF/AVR, motivat de rolul esențial pe care aceste instituții îl îndeplinesc în protejarea intereselor financiare ale statului, prin contribuția directă la colectarea veniturilor bugetului general consolidat.

Reglementarea are în vedere complexitatea și gradul ridicat de responsabilitate al activităților specifice administrației fiscale și vamale, respectiv administrarea creanțelor fiscale, controlul și inspecția fiscală, precum și controlul și supravegherea vamală, atribuții care implică un nivel ridicat de expunere la riscuri profesionale și standarde sporite de integritate.

Totodată, mecanismul de recompensare financiară instituit prin lege urmărește stimularea performanței instituționale și individuale, creșterea eficienței activității de administrare fiscală și vamală, precum și menținerea și motivarea personalului calificat.

Schimbări preconizate

Potrivit art. 5 din Legea nr. 164/2026 ”[…] metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță la nivelul structurilor organizatorice, precum și criteriile privind acordarea recompenselor financiare anuale, detaliate în funcție de activitate, se aprobă prin hotărâri ale Guvernului […]”.

Prin prezentul proiect de hotărâre a Guvernului (HG) se reglementează metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță la nivelul structurilor organizatorice ale Agenției, precum și criteriile și modalitatea de acordare a recompenselor financiare anuale pentru personalul instituției, adaptate specificului fiecărui domeniu de activitate. Anexa la proiectul de act normativ instituie criteriile de repartizare a recompenselor financiare către personalul aparatului propriu și al structurilor subordonate Agenției, în funcție de specificul activității desfășurate și de gradul de realizare a indicatorilor-cheie de performanță.

Criteriile de repartizare a recompenselor financiare au în vedere nivelul contribuției individuale la realizarea veniturilor încasate la bugetul general consolidat și la activitățile de sechestrare și valorificare a bunurilor în vederea recuperării creanțelor sau confiscării, după caz.

Totodată, sunt avute în vedere nivelul de risc și complexitate operațională al activităților desfășurate, competența profesională demonstrată și implicarea în îndeplinirea sarcinilor suplimentare necesare realizării obiectivelor Agenției, precum și numărul, complexitatea și impactul constatărilor rezultate din activitatea de control, inclusiv gradul de complexitate al procesului de identificare și constatare a abaterilor de la normele legale .

Metodologia din anexa la proiectul de HG stabilește atât regulile generale de stabilire a indicatorilor cheie de performanta, condițiile de eligibilitate cât si cuantumul recompenselor financiare anuale ce pot fi acordate individual, acestea fiind diferențiate pe trei niveluri, în funcție de activitatea desfășurată.

Același act normtiv include modalitatea de realizare a plății recompenselor financiare, situațiile de neacordare a acestora, precum și faptul că metodologia de stabilire a indicatorilor de performanță la nivelul structurilor organizatorice și criteriile detaliate în funcție de activitate se aprobă prin ordin al președintelui ANAF. Din mecanismul de acordare a recompenselor financiare anuale s-a propus și se justifică excluderea persoanelor care se află în situații de arest preventiv sau trimitere în judecată, respectiv menținerea acordării pentru personalul ale cărui raporturi de serviciu/muncă încetează ca urmare a pensionării în condițiile legii.

Proiectul de hotărâre a Guvernului include un articol în care au fost enunțate criteriile de acordare a recompenselor financiare anuale în funcție de care se diferențiază activitățile de la nivelurile 1-3 de recompensare financiară. Diferențierea acordării recompenselor financiarre se referă la activitatea desfășurată și nu la personalul agenției .

Prezentul act normativ se încadrează în prevederile art. 110 alin.(4) din Constituția României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, întrucât reprezintă un act de administrare a treburilor publice, necesar bunei administrări a Guvernului României, având un temei expres in art.5 din Legea nr.164/2026 care prevede că ”Mecanismele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi la art. 3 alin. (2), metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanţă la nivelul structurilor organizatorice, precum şi criteriile privind acordarea recompenselor financiare anuale, detaliate în funcţie de activitate, se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I” Acest proiect de hotătâre de Guvern prin obiectul său de reglementare este un act necesar și obligatoriu a fi emis, fără de care efectele Legii nr.164/2026 nu se pot produce.

Emiterea acestui proiect de hotărâre nu presupune o decizie de oportunitate, aflată la latitudinea Guvernului, ci este 3 necesar a fi emis de Guvern pentru asigurarea executării Legii nr.164/2026, având ca finalitate punerea în aplicare și continuarea unor obligații și soluții normative preexistente. Caracterul necesar al proiectului de hotătâre de Guvern rezultă din existența unui temei juridic anterior (Legea nr. 164/2026) și din faptul că măsurile propuse reprezintă o concretizare și o operaționalizare a dispozițiilor deja stabilite. Proiectul are un caracter administrativ și executoriu.

Măsurile prevăzute nu urmăresc redefinirea obiectivelor fundamentale ale Agenției și nici modificarea obiectivelor strategice asumate, ci reglementează modalitatea concretă necesară aplicării unui mecanism deja aprobat. Amânarea adoptării prezentului act normativ ar conduce la crearea unor dezechilibre în gestionarea resurselor umane din cadrul administrației fiscale, cu consecințe directe asupra capacității instituționale necesare implementării și finalizării reformelor structurale finanțate prin PNRR.

În absența adoptării cu celeritate a măsurilor propuse, capacitatea administrației fiscale de a asigura implementarea corespunzătoare a reformelor și investițiilor deja angajate ar fi afectată, cu riscul întârzierii sau al neîndeplinirii obiectivelor și termenelor asumate prin PNRR în materia consolidării capacității administrative și a creșterii eficienței administrării fiscale.

Prin urmare, intervenția normativă nu are ca finalitate promovarea unei politici publice noi și nici proiectul nu optează pentru o direcție nouă de reglementare, ci asigură condițiile necesare continuării, implementării și finalizării unor reforme și angajamente deja asumate, precum și prevenirea unor disfuncționalități în administrarea curentă a sistemului fiscal