Falsul și uzul de fals, fapte penale cu implicații grave Ce prevede Codul Penal și care sunt consecințele legale

Infracțiunile de fals și uz de fals reprezintă fapte deosebit de grave sancționate de Codul Penal român, având ca scop protejarea încrederii publice în autenticitatea înscrisurilor, a instrumentelor de plată, a înregistrărilor oficiale și a identității personale.

Potrivit legislației în vigoare, aceste fapte sunt reglementate în Titlul VI al Codului Penal, prin articolele 310-328, acoperind un spectru larg de conduite: de la falsificarea de monede, documente sau declarații, până la folosirea conștientă a unor înscrisuri falsificate. Printre cele mai întâlnite forme se numără falsul în înscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul în declarații și uzul de fals, scrie Legal Badger.

În funcție de natura documentului și calitatea autorului, pedepsele variază. Spre exemplu, falsul material în înscrisuri oficiale este pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, iar dacă este comis de un funcționar public, sancțiunea se agravează la 1-5 ani. Falsul intelectual, comis de funcționari în exercitarea atribuțiilor, se pedepsește tot cu închisoare între 1 și 5 ani. În cazul uzului de fals, legea prevede închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Falsificarea unui înscris sub semnătură privată este sancționată mai blând, cu până la 2 ani de închisoare sau amendă, reflectând o gravitate mai redusă față de falsul în acte oficiale. În schimb, falsul privind identitatea, mai ales dacă implică atribuirea unei identități reale, poate atrage pedepse de până la 5 ani.

Prescripția răspunderii penale variază între 3 și 15 ani, în funcție de pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru fiecare infracțiune, iar în cazul falsului intelectual, termenul este de 5 ani. Dacă în acest interval nu se dispune tragerea la răspundere, fapta nu mai poate fi sancționată penal. De asemenea, Codul Penal reglementează distinct și prescripția executării pedepsei, care începe să curgă de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În contextul digitalizării, Codul Penal include și fapte precum falsul informatic și falsul în înregistrări tehnice, adaptând normele juridice la noile realități tehnologice. Acestea implică introducerea sau modificarea neautorizată a unor date în sisteme informatice, în scopul producerii de consecințe juridice.

În concluzie, infracțiunile de fals nu sunt doar chestiuni de integritate morală, ci fapte cu impact direct asupra siguranței juridice și funcționării instituțiilor statului. Autoritățile avertizează că astfel de fapte sunt urmărite penal și pot atrage sancțiuni severe, iar folosirea documentelor falsificate, chiar și de către persoane care nu au participat la falsificare, reprezintă infracțiuni distincte, dacă se face cu bună știință.

PRECIZĂRI:
 

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

 
De asemenea, pentru redactarea acestui articol au fost folosite și informații de pe termene.ro.
 
Citește și:
Firma care deține hotelul Scoica din Jupiter, Mangalia, dată în judecată de Alexandru Ștefan Barbu, acționarul majoritar