Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:10 18 01 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Prim-ministrul Ludovic Orban a participat la sesiunea aniversară organizată de Academia Română. 100 de ani de la înființarea primului Parlament al României Mari

ro

02 Dec, 2019 00:00 556 Marime text

Academia Română a cinstit împlinirea, pe 1 decembrie 2019, a 100 de ani de la înființarea primului Parlament al României Mari prin organizarea unei sesiuni aniversare, în Aula Academiei Române.
Au luat cuvântul: acad. Răzvan Theodorescu și acad. Victor Voicu, vicepreşedinți ai Academiei Române, Ludovic Orban, prim-ministru al României, Alina Gorghiu, vicepreședinte al Senatului, și Vlad-Emanuel Duruș, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
 
Cu acest prilej a fost lansat un întreg poștal aniversar și au fost prezentate colițele filatelice ale emisiunii tematice „Făuritori ai Marii Uniri“, în a căror compoziție grafică se regăsesc portretele celor mai importanți membri transilvăneni aleși în Primul Parlament al Marii Uniri.
 
La exact un an după înfăptuirea Marii Uniri, în 1919, la deschiderea lucrărilor primului Parlament al României Mari, Regele Ferdinand I spunea: „gândul nostru cel dintâi trebuie să fie la acei cari prin truda, prin vitejia și prin jertfele lor, au luptat pentru întregirea neamului”. 
Este semnificativ faptul că, de la prima sesiune din 1919-1920 și până la ultima din 1940, Corpurile legiuitoare de la București s-au constituit – așa cum s-a exprimat în plenul Camerei Deputaților din 25 noiembrie/8 decembrie 1919 – într-un „mare sfat al poporului român” și care, timp de peste 20 de ani, va constitui „instituția reprezentativă a sistemului democratic parlamentar-constituțional, arena unor dezbateri și confruntări libere de idei, la tribuna căreia s-au succedat membrii cei mai valoroși ai partidelor existente în epocă”.
 
În primul Parlament al României au ajuns 169 de deputaţi şi senatori din Ardeal. Printre parlamentarii din primele rânduri din sală se aflau şi dintre cei veniţi din Transilvania: Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş, Ştefan Ciceo Pop, M. Popovici, Sever Dan, Sever Bocu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu. „Pe toţi îi unise lupta activă pentru drepturile românilor din Ardeal şi pentru Unirea cu ţara“, scrie Grigoare Toloacă în revista „Dacoromania“.
 
Din Monitorul Oficial nr. 41/13 noiembrie 1919 aflăm că judeţul Alba era reprezentat în Legislativ de 8 deputaţi şi 3 senatori. Oraşul Alba Iulia era reprezentat de deputatul Iuliu Maniu, respectiv de senatorul Ioan Teculescu. Cum niciuna dintre formaţiunile politice nu a obţinut majoritatea de 50% plus unu, era nevoie de o coaliţie de partide care să formeze majoritatea necesară. „Târguielile“ au durat până la mijlocul lunii decembrie 1919, când s-a format primul Guvern al României Mari. Din majoritate făceau parte şi cei 169 de parlamentari din Transilvania.
 
În fruntea executivului era transilvăneanul Alexandru Vaida-Voevod. În perioada în care primul ministru a participat la Conferinţa de pace de la Paris, interimatul la Guvern a fost asigurat tot de un transilvănean, Ştefan Ciceo Pop. Portofoliul Lucrărilor Publice a fost ocupat de un alt ardelean, Octavian Goga.
 
Nicolae Iorga rostea la acel moment: „În numele României mutilate de ieri, care strângea în inima ei rănită atâta din jalea și nădejdea ținuturilor înstrăinate, în numele României care a plâns cu frații pierduți și a nădăjduit cu ei și în care n-a fost om cinstit care să nu păstreze în sfânta sfintelor a sufletului său dorul desăvârșitei uniri naționale și hotărârea de a ne jertfi toți pentru aceasta, simt negrăita fericire de a putea face, în numele dv. al tuturor, acest legământ solemn pentru viitorul neamului în sfârșit și pentru vecie unit. România unită o avem, o vom apăra și o vom întregi”.
 

Președintele Academiei Române a sărbătorit Ziua Națională la Iași

 
Ieri, de Ziua Națională a României, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a participat la manifestările organizate în Piața Palatului Culturii din Iași, alături de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei regale române, Alteța Sa Regală Principele Radu și Alteța Sa Regală Principesa Sofia.
 
#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti      
 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română. Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
 
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
Sursa foto: Cabinetul de Stampe, fotografie, hărți al Bibliotecii Academiei Române  
 
Citește și:
 
#DobrogeaAcademică Impactul revoluției digitale asupra omului și societății. Măsuri necesare pentru România. Un manifest pentru adaptarea la era digitală

#DobrogeaAcademică Simpozion dedicat românilor din Ucraina și ucrainenilor, în noul context istoric

#DobrogeaAcademică Vicepreședintele Academiei Române, prelegere la Universitatea de Stat din Republica Moldova (document)
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii