Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
18:57 12 06 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Încercări de cenzură și de intimidare a presei și a societății civile ale Secției pentru judecători ai CSM

ro

12 Jun, 2026 17:45 205 Marime text
Sediul CSM - sursa foto: Facebook Consiliul Superior al Magistraturii75 de platforme jurnalistice și organizații civice publică azi o scrisoare deschisă în care condamnă abuzul de autoritate al Secției pentru judecători a CSM și încercările de cenzură și de intimidare a presei și a societății civile.
 
Pe 10 iunie 2026, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a publicat o „hotărâre” care prezintă activitatea jurnaliștilor și a societății civile drept un „atac fără precedent” la justiție. Este o stigmatizare publică inacceptabilă și incompatibilă cu statul de drept. 
 
Documentul îi nominalizează pe cei care documentează și semnalează probleme instituționale și îi prezintă ca participanți într-o conspirație, o „campanie de denigrare” sau un „atac hibrid”. Instituțiile media și ONG-urile indicate explicit de documentul CSM sunt: Recorder, G4Media, PressHub, Europa Liberă, Comunitatea Declic, Corupția ucide, Funky Citizens, ExpertForum. Acestora li se adaugă persoane individuale, în special politicieni sau foști politicieni. Însă documentul îi vizează explicit pe toți cei care critică sistemul de justiție. 
 
Organizațiile semnatare ale acestei scrisori susțin cu fermitate independența justiției și resping orice document care confundă criticile legitime cu subminarea justiției și care insinuează că acestea ar fi parte ale unui „atac hibrid”. 
 
Pentru un document formulat, sau cel puțin susținut, de majoritatea membrilor din Secția pentru judecători a CSM este surprinzător cum eșuează în a face distincția între critici legitime formulate de jurnaliști, ONG-uri sau simpli cetățeni cu privire la administrarea justiției și o presupusă încălcare a limitelor legale. Competența CSM de apărare a independenței justiției nu poate fi utilizată pentru agregarea unor opinii, investigații jurnalistice, poziții civice și postări de pe rețele de socializare într-o narațiune generală de culpabilizare colectivă.
 
Metodologia pe care s-a bazat această „hotărâre” este foarte sumară și enumeră criterii abstracte de analiză. Cu toate că pretinde că ține cont de „echilibrul impus de art. 10 al CEDO” [n.n. libertatea de exprimare], textul documentului doar prezintă aleatoriu câteva articole și postări din social media, ca apoi să concluzioneze că există o „campanie de denigrare”, fără să analizeze dacă informațiile prezentate se încadrează sau nu în limitele libertății de exprimare. Așadar, presupusa “radiografie” este, mai degrabă, o compilație acuzatorie. 
 
În încercarea de a demonstra că există o campanie coordonată și cu scopuri ascunse, CSM se folosește de statistici ușor demontabile, care sugerează că 90% din postările și articolele unor ONG-uri sunt „împotriva sistemului de justiție”. Este surprinzătoare ușurința cu care informații eronate, care ar fi fost ușor verificabile, sunt răspândite în spațiul public de o instituție care ar trebui să fie un exemplu de decizii bazate pe fapte și date veridice.
 
În fapt, documentul demonstrează o slabă înțelegere a pilonilor pe care se bazează un stat democratic și emite o narațiune conspiraționistă, în care jurnaliștii care își fac munca în interesul public sunt prezentați ca actori dintr-o campanie de denigrare, iar pârghiile democratice aflate la dispoziția societății civile pentru interacțiunea cu instituțiile statului (petiții, participarea la consultări publice) sunt prezentate drept încercări de a slăbi și de a captura puterea judecătorească.
 
Jurisprudența CEDO acordă o importanță deosebită efectului inhibitor produs de reacțiile autorităților publice asupra participării la dezbateri de interes public, în special atunci când dezbaterea privește funcționarea justiției. Curtea a reținut în mod constant că temele privind organizarea, administrarea și independența sistemului judiciar sunt chestiuni de interes public, iar teama de sancțiune sau de reacție instituțională poate descuraja nu doar persoana vizată, ci și alți actori să participe la dezbaterea publică. „Hotărârea” transmite un semnal de descurajare către presa, societatea civilă, experții, avocații și cetățenii care participă la dezbaterea despre sistemul judiciar. Răspunsul instituțional este disproporționat pentru că rezultatul acestei „hotărâri” este autocenzura și retragerea cetățenilor și a societății civile din dezbaterea privind justiția.
 
Documentul publicat de Secția pentru judecători a CSM ratează și șansa de a formula un răspuns credibil și echilibrat împotriva criticilor primite în materialele jurnalistice amintite. Alege, în schimb, să portretizeze câteva redacții și o parte din societatea civilă drept vinovați pentru problemele justiției și ale societății, în ansamblu. În măsura în care redacțiile, organizațiile sau persoanele menționate vor ajunge ulterior părți în litigii aflate pe rolul instanțelor, se poate ridica în mod legitim întrebarea dacă judecătorii chemați să soluționeze acele cauze mai oferă, în aparență, garanțiile de obiectivitate și independență cerute de dreptul la un proces echitabil. 
 
Gravitatea acestei „hotărâri” este amplificată de faptul că Secția pentru judecători a CSM o prezintă ca expresie a unei poziții asumate la nivelul corpului judecătorilor. În acest fel, se creează percepția că puterea judecătorească nu mai acționează exclusiv ca garant neutru al drepturilor fundamentale, ci și ca actor instituțional preocupat de protejarea propriilor interese.
 
Acest document adoptat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este și va rămâne o pată neagră pe obrazul credibilității și independenței justiției și a rolului acestei importante puteri democratice de a garanta respectarea drepturilor fundamentale în România. 
 
 
Centrul pentru Jurnalism Independent
 
ActiveWatch
 
ApTI - Asociația pentru Tehnologie și Internet 
 
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
 
Centrul pentru Inovare Publică
 
Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă
 
Casa Jurnalistului
 
Inquam Photos
 
Asociația Alianța “A Patra Putere”
 
ExpertForum
 
Centrul FILIA
 
Redacția Snoop
 
Ethical Media Alliance
 
Hotnews
 
Paginademedia .ro
 
Edupedu .ro
 
Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”
 
Centrul de Investigații Media
 
Drepturi și Strâmbe
 
Starea Nației
 
PressOne
 
FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (47 ONG)
 
Centrul Român de Politici Europene
 
Redacția captura .ro
 
Centrul de Resurse Juridice
 
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei
 
Scena9
 
Redacția Transtelex
 
Inițiativa România
 
Corupția Ucide
 
România Curată/ Verde Curat
 
Reset Iași
 
Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare/Politică la Minut
 
RISE Project
 
Fundatia Friends for Friends
 
Asociația Bud's Flowers 
 
Monitorul de Botoşani
 
Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”
 
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
 
Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă)
 
Asociația dexonline
 
Grupul de Inițiativă Solidarity Hub Timișoara
 
Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională
 
Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen - A.L.E.G.
 
Redacția Context .ro
 
Forum Apulum
 
Redacția Buletin de București
 
Asociația Mediawise Society 
 
Miliția Spirituală
 
Asociația Respiro Human Rights Research Center
 
Info Sud-Est
 
Redacția saptamana. online
 
Asociația Parcul Natural București
 
Dela0 .ro
 
Fundația Freedom House, România
 
Redacția Presshub
 
Asociația Rădăuțiul Civic
 
Asociația Accept
 
TransCore
 
Asociatia Identity.Education
 
ECPI - Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice
 
Rise-Out IASI
 
Incluziune pe Bune
 
Monitorul de Cluj - monitorulcj .ro
 
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil 
 
Fundatia Parada-Samusocial
 
Societatea de Educație Contraceptivǎ și Sexuală
 
Fundatia World Vision România 
 
Asociația [H] Brașov
 
Asociația VULGAR
 
Asociația ARK Oradea
 
Asociația Dăruiește Viață 
 
Misreport
 
G4Media
 
Recorder
 
 
Organizațiile care vor să se alăture acestei scrisori, o pot face aici. Varianta în engleză a acestei scrisori va fi publicată luni, 15 iunie.
 
 
Reacții publice ale celor vizați:
 
 
G4Media: 
 
“Secția pentru judecători a CSM a adoptat un drept la replică de 76 de pagini în beneficiul Liei Savonea / G4Media e acuzată că a scris prea mult despre starea Justiției. Răspunsul nostru”
 
“Mugurii iliberalismului în România. Justiția savonistă atacă presa reformistă și ONG-urile, președintele tace”
 
 
Recorder: 
 
“Cum a ajuns CSM să ne pună la zid pentru că i-am criticat pe Nicușor Dan și Cătălin Predoiu”
Reacţii. Mihai Voinea, fondator Recorder, despre hotărârea CSM: „Ei şi-ar dori o presă servilă”
 
 
Declic: 
 
“Comunitatea Declic, reacție după raportul de 76 de pagini de intimidare adoptat de CSM”
 
 
Funky Citizens: 
 
“Răspunsul Funky Citizens la Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”
 
Elena Calistru - ”Da, am ajuns oficial pe lista CSM. Nominal, într-o hotărâre a secției de judecători.”
 
 
Corupția ucide:
 
“Poziție publică privind Hotărârea nr. 1348/9 iunie 2026 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii” - lista de semnatari este deschisă
 
 
Mihai Goțiu, România Curată/ Verde Curat:
 
“Cum m-a făcut CSM conspirator anti-Justiție, din cauza procesului în care m-a dat în judecată avocata Schweighofer”
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii