UPDATE. CCR respinge sesizările AUR, SOS și POT privind legea de eficientizare a autorităților administrative autonome

 

• Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. și POT împotriva Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome.

Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. și POT împotriva Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Premierul Ilie Bolojan declara pe 1 septembrie că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) trebuie să fie exemple de profesionalism, eficiență și integritate.

„Guvernul României angajează răspunderea în fața Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară - Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe: cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicații”, spunea Bolojan.

Alianța pentru Unirea Românilor a sesizat CCR cu privire la toate cele patru legi pentru care Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, evidențiind în obiecții că proiectele au fost adoptate „fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor și fără un vot democratic”.

„Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea 'urgenței' pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă o minciună instituțională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe”, se arată într-un comunicat al AUR transmis AGERPRES.

AUR speră ca judecătorii Curții Constituționale „să respingă în integralitate aceste proiecte și să transmită un semnal ferm că democrația românească nu poate fi desființată prin artificii legislative”.

„România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, a mai transmis AUR. 

UPDATE. Oficial de la CCR:

Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, respectiv de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al S.O.S. România și Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri, și a constatat că dispozițiile Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, în ansamblul său, precum și ale art.1 alin.(1)-(8) și ale art.2 alin.(1), (2) și (6) din aceasta, sunt constituționale.

Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii sus-menționate cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat eficientizarea activității Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (denumită în continuare ANRE), Autorității de Supraveghere Financiară (denumită în continuare ASF) și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (denumită în continuare ANCOM) și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul are competența de a stabili măsuri legislative referitoare la reducerea numărului de posturi și la reducerea nivelului salariilor de bază și/sau indemnizațiilor personalului unor autorități administrative autonome, iar prevederile care stabilesc aceste măsuri sunt constituționale [art.1 alin.(3) și (5), art.16 alin.(1), art.41, art.53 și art.117 alin.(3) din Constituție].


Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului și lipsa unei motivări reale în expunerea de motive a legii, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege este o procedură prevăzută de Constituție (art.114) prin care se dă expresie raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern și se realizează atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine
• urgența și necesitatea adoptării legii au fost justificate de Guvern și au avut în vedere asigurarea sustenabilității financiare a României
• nu are competența să exercite un control de constituționalitate asupra modului de redactare a expunerii de motive a legii concepute de Guvern [art.1 alin.(5)]

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

• urmare a noii organigrame și a aplicării noilor state de funcții, legea criticată a prevăzut că reîncadrarea personalului pe funcții se face prin act administrativ emis de conducătorul autorității autonome; or, controlul acestor acte administrative nu intră în sfera de atribuţii ale Curţii Constituţionale [1 alin.(3) și (5)]
• pretinsa neclaritate a sintagmei „o grilă de salarizare care să prevadă o reducere de 30% a nivelului salariilor de bază și/sau indemnizațiilor personalului în statele de funcții la data de 1 iulie 2025” vizează chestiuni de interpretare şi aplicare a legii, iar nu de constituționalitate [1 alin.(3) și (5)]
• personalul ANRE, ASF și ANCOM nu este în aceeaşi situaţie juridică – din perspectiva specificului reglementării elementelor raportului de muncă, în special a salarizării – cu personalul altor autorități administrative autonome [16 alin.(1)]
• legiuitorul a instituit atât criterii obiective pe baza cărora se face reorganizarea celor trei autorități administrative autonome, cât și garanții efective pentru personalul afectat de măsurile legislative criticate [41 alin.(1) și art.53]
• autonomia ANRE, ASF și ANCOM nu reprezintă un concept absolut, iar activitatea și funcționarea autorităților administrative autonome este stabilită de legiuitorul organic [117 alin.(3)]

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.





Citește și:
CCR dezbate sesizările AUR, SOS și POT privind pachetele de legi asumate de Guvernul Bolojan