Judecătorii CCR, decizie importantă după atacul elevului din Bistrița Prevederea privind trimiterea copiilor în centre speciale pentru „fapte cu violență”, declarată neconstituțională

Curtea Constituțională (CCR) a declarat neconstituțională prevederea care lega plasamentul copilului într-un serviciu rezidențial specializat de săvârșirea unei „fapte cu violență”, considerând că formularea este prea vagă pentru a permite aplicarea previzibilă a legii.

Decizia Curții Constituționale privind legea care reglementează măsurile aplicabile copiilor care săvârșesc fapte penale, dar nu răspund penal, vine în contextul atacului cu cuțitul de la o școală din Bistrița, unde un elev de 13 ani a rănit o profesoară și un coleg.

CCR: Formularea din lege este prea vagă

Potrivit CCR, formularea este vagă și nu permite identificarea cu suficientă precizie a faptelor care ar putea determina aplicarea acestei măsuri. Curtea a apreciat că prevederea încalcă cerințele de claritate și previzibilitate a legii, potrivit stiripesurse.ro.

În schimb, judecătorii constituționali au respins criticile privind plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidențial specializat, stabilind că această măsură este constituțională în raport cu obiecțiile formulate.

CCR a mai decis că instanța poate dispune participarea copiilor sub 14 ani care au săvârșit fapte penale la programe speciale de consiliere psihologică fără acordul părinților sau al reprezentantului legal. Curtea a motivat că măsura urmărește interesul superior al copilului, iar părinții pot fi ascultați în cadrul procedurii, fără ca acordul sau dezacordul lor să condiționeze decizia instanței.

„Eliminarea acordului părinților sau al altui reprezentant legal în privința participării minorului sub 14 ani care a săvârșit o faptă penală la programe speciale de consiliere psihologică nu încalcă art.26 alin.(1), art.48 și art.49 alin.(1) din Constituție. Totodată, plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidențial specializat nu încalcă art.49 alin.(1) și art.147 alin.(4) din Constituție.

Reglementarea, în același timp ca infracțiune și contravenție, a încălcării de către părinții copilului care săvârșește fapte penale și nu răspunde penal a obligației de a participa la programele speciale de consiliere psihologică, utilizarea unei terminologii neunitare care referire la „părinți” și „reprezentantul legal” al copilului, precum și obligația dispunerii plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidențial specializat dacă a săvârșit o „faptă cu violență” contravine art.1 alin.(5) din Constituție.

Imprecizia reglementării în privința stabilirii subiectului activ al infracțiunii de nerespectare a unei hotărâri judecătorești, conduce la concluzia că aceasta este săvârșită de un minor sub 14 ani, ceea ce încalcă art.1 alin.(5), art.23 alin.(12) și art.49 din Constituție”, arată judecătorii CCR.

Judecătorii au constatat și alte probleme de constituționalitate în lege

Una dintre acestea privește reglementarea simultană ca infracțiune și contravenție a încălcării de către părinți a obligației de a participa la programele speciale de consiliere psihologică. Potrivit Curții, lipsa unei delimitări clare între cele două forme de răspundere juridică încalcă cerințele de calitate a legii.

De asemenea, CCR a criticat folosirea neunitară a termenilor „părinți” și „reprezentant legal”, precum și formulările care puteau conduce la interpretarea că un copil sub 14 ani ar putea răspunde penal pentru nerespectarea unei hotărâri judecătorești, în contradicție cu prevederile Codului penal.

Curtea a precizat că plasamentul într-un serviciu rezidențial specializat este o măsură de asistență socială, care asigură găzduire, îngrijire, educație, recuperare și integrare socială pentru copiii sub 14 ani, și nu o măsură educativă în sensul Codului penal.

Prin urmare, CCR a făcut distincția între constituționalitatea măsurii de protecție în sine și neconstituționalitatea formulării care lega aplicarea acesteia de săvârșirea unei „fapte cu violență”.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.