Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:27 04 10 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ
a

160 de ani de diplomație românească. Lista miniștrilor români de externe de la Vasile Alecsandri la Bogdan Aurescu

ro

01 Aug, 2022 00:00 869 Marime text
  • Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în ianuarie 1859, ca Domn al Principatelor Unite a marcat intrarea într-o nouă etapă de afirmare a statului român, în raporturile sale cu statele europene
  • Printre măsurile de modernizare a statului şi a societăţii româneşti, s-a înscris şi organizarea Ministerului Afacerilor Externe, în anul 1862
  • Pe 1 august 1862 se publica în Monitorul-Jurnal Oficial al Principatelor Unite, Decretul Domnesc nr. 168, prin care se înființa Ministerul Afacerilor Străine
  • Mesajul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu prilejul împlinirii a 160 de ani de Diplomație Română modernă
  • Lista miniștrilor români de externe
 
 
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în ianuarie 1859, ca Domn al Principatelor Unite a marcat intrarea într-o nouă etapă de afirmare a statului român, în raporturile sale cu statele europene.

Domnitorul Al. I. Cuza l-a desemnat, după unire, pe Vasile Alecsandri pentru a duce o campanie diplomatică la Cancelariile occidentale, pledând pentru recunoașterea „faptului împlinit”.

Recunoaşterea Unirii Principatelor se datorează într-o bună măsură carismei şi stăruinţei excelentului diplomat Alecsandri.

În 1857 a fost deputat în Divanul Ad-Hoc al Moldovei, iar în 1859 a candidat la domnie, retrăgându-se însă în favoarea lui Costache Negri. Sub Cuza a fost ministru de externe în Moldova (ian. – nov. 1859) și Țara Românească (oct. 1859 – mai 1860).

A fost, mai târziu, un apropiat al familiei regale. În 1881, după proclamarea Regatului României, a compus versurile pentru Imnul Regal.


Vasile Alecsandri


Printre măsurile de modernizare a statului şi a societăţii româneşti, s-a înscris şi organizarea Ministerului Afacerilor Externe, în anul 1862.

Astfel, concomitent cu trimiterea la Paris şi la Constantinopol a unor reprezentanţi care aveau misiunea de a obţine recunoaşterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, se organiza o nouă instituţie, sub titulatura oficială de Departamentul Trebilor Străine şi de Stat.

Decretul Domnesc nr. 168 din 27 iulie 1862 semnat de Alexandru Ioan Cuza, prevedea înfiinţarea următoarele secţii ale ministerului: Cancelarie, Afaceri Consulare, Politic, Contencios, Publicaţii Oficiale. La conducerea acestuia a fost numit Apostol Arsache.

Apariţia instituţiei care avea ca principal obiectiv reglementarea legăturilor externe ale tânărului stat a impulsionat eforturile de emancipare politică şi de dobândire a unui statut internaţional, care să impună România drept stat independent şi suveran.

Pe 1 august 1862 se publica în Monitorul-Jurnal Oficial al Principatelor Unite, Decretul Domnesc nr. 168, prin care se înființa Ministerul Afacerilor Străine.
 


Mesajul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu prilejul împlinirii a 160 de ani de Diplomație Română modernă

Marcăm, în 2022, 160 de ani de la înființarea Ministerului Afacerilor Externe al României: 160 de ani de Diplomație Română modernă – 160 de ani de contribuție concretă și valoroasă la crearea, menținerea și dezvoltarea relațiilor internaționale ale României, la parcursul democratic al statului român, 160 de ani de serviciu în apărarea intereselor și securității cetățenilor români, oriunde s-ar afla aceștia.

Privind înapoi, în istorie, realizăm că apariția unei instituții moderne dedicate diplomației, precum și reglementării și gestionării legăturilor externe ale tânărului Stat, în anul 1862, a impulsionat eforturile de emancipare politică şi de dobândire a unui profil internațional bine conturat, care să impună România drept stat independent şi suveran. O componentă esențială a politicii externe românești a constituit-o, la acel moment, încurajarea unei diplomații pragmatice și curajoase, orientată spre realizarea obiectivelor fundamentale ale națiunii române. 

Prima sarcină a ministerului nou înființat a fost îndeplinirea obiectivelor fundamentale ale recunoașterii internaționale și desăvârșirii Unirii Principatelor: primul legat de recunoașterea de către Europa a dublei alegeri a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, celălalt de acceptarea de către Poartă și puterile garante a unirii depline în plan politic și administrativ. 

În cei 160 de ani de funcționare, Ministerul Afacerilor Externe a trecut și prin perioade dificile, de la Războiul de Independență, Războaiele Balcanice, cele două Războaie Mondiale și dictaturile fascistă și comunistă, la provocările acute din prezent. Între angajații ministerului au fost eroi și veterani, salvatori considerați „drepți între popoare” pentru acțiunile lor în timpul Holocaustului, personalități care au acționat cu toată determinarea pentru realizarea obiectivelor și intereselor naționale.  

În pofida dificultăților istorice, Ministerul Afacerilor Externe a acționat întotdeauna ca vector de modernizare și progres ale României.

Personalități ca Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu sau Vespasian Pella, alături de numeroși alți diplomați au contribuit la evoluția instituțională și conceptuală a Diplomației Române și instituției noastre.

Istoria Ministerului Afacerilor Externe continuă să fie scrisă, zi de zi, de oamenii care servesc astăzi într-o instituție ce apără interesele unei țări democratice, libere, stat membru responsabil al Uniunii Europene și Aliat de încredere în cadrul NATO, Partener Strategic al Statelor Unite ale Americii, un stat puternic angajat în promovarea respectării dreptului internațional, a ordinii internaționale bazate pe reguli, a multilateralismului eficient și drepturilor și libertăților fundamentale.

În același timp, diplomația română va continua să susțină și să promoveze valorile democratice, stabilitatea și securitatea în regiune și la nivel global, respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli, multilateralismul eficient. Reperele politicii externe rămân consolidarea influenței țării noastre în Uniunea Europeană și în NATO, dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA. 
Într-un context global dinamic și complex, marcat de o serie de crize și transformări substanțiale ale cadrului de referință pentru acțiunea diplomatică a României, pentru securitatea sa națională, dar și pentru siguranța, prosperitatea și exercițiul drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi, Ministerul Afacerilor Externe continuă să se transforme și să se adapteze.

Atunci când, pentru prima dată din 1945, spectrul unui război brutal, nejustificat și neprovocat purtat de Rusia împotriva Ucrainei vecine se abate asupra Europei, implicațiile nu pot fi decât globale. Astăzi, avem înaintea noastră un test major al angajamentelor reciproce bazate pe solidaritate și acțiune concretă. În acest sens, răspunsul european și euroatlantic ferm este fundamentat pe aceleași valori care ghidează ansamblul acțiunii Ministerului Afacerilor Externe. Alături de aliații și partenerii noștri, suntem profund angajați în formularea unui răspuns diplomatic complex la această agresiune, cu tragice consecințe umanitare și costuri economice inestimabile. 

Nu este prima dată când Ministerul Afacerilor Externe este pus în fața unor asemenea circumstanțe. Este, însă, pentru prima dată când, inclusiv ca rezultat al unor decenii de muncă diplomatică, România este profund ancorată într-un sistem euroatlantic de valori, securitate și solidaritate de neclintit. Iar aceasta nu înseamnă că amenințările și riscurile pot să fie ignorate; din contră, răspunsul la acestea trebuie dat eficient, amplificând capacitatea realizării obiectivelor noastre esențiale. 

Fie că vorbim de schimbări climatice, crize economice, crize securitare, adaptarea diplomației române vizează atât lecțiile învățate în 160 de ani de istorie diplomatică modernă, cât și structurarea unei acțiuni diplomatice reziliente, sub toate dimensiunile sale. Iar adaptarea acțiunii noastre se conturează atât în spațiul interacțiunilor clasice, cât și în spațiul emergent al diplomației digitale. 

Nu facem toate aceste eforturi singuri. Într-o eră în care prezența în spațiul public a devenit extrem de relevantă, urmărim o deschidere tot mai largă către cetățeni, astfel încât substanța și complexitatea muncii noastre să fie reflectată în dimensiunea publică a societății. 

Ne dorim ca un public cât mai larg să aibă contact direct cu activitatea noastră și să o înțeleagă, pentru că ea reflectă liniile politice fundamentale pe care le urmăm și obiectivele pe care le-am asumat, în interesul cetățenilor. De asemenea, în abordarea bazată pe guvernare deschisă, societatea civilă ne este partener în eforturile comune de construcție și creștere a rezilienței societale.


Bogdan Aurescu


Încă de la înființarea Ministerului Afacerilor Externe relația cu cetățenii români din străinătate a fost o linie prioritară de acțiune, gestionată prin intermediul Direcției Consulare, structură care îşi poate revendica unul dintre cele mai îndelungate parcursuri, istoricul său confundându-se, practic, cu cel al instituţiei noastre. Diversificarea şi multiplicarea fără precedent a cazuisticii consulare, creşterea exponenţială a volumului de servicii consulare prestate şi, deopotrivă, amplificarea gradului de complexitate a solicitărilor de asistenţă şi protecţie consulară, toate determinate nemijlocit de sporirea semnificativă a dimensiunii prezenţei româneşti în străinătate după anul 1989, în paralel cu extinderea reţelei consulare externe a României, au impus crearea unor structuri specializate pe anumite sectoare de activitate consulară. Astfel, în 2003 direcţia s-a reorganizat la nivel de direcţie generală, respectiv în Direcţia Generală Afaceri Consulare, devenită ulterior Departamentul Consular.

Având în vedere realităţile cărora reţeaua consulară trebuie să le facă faţă în prezent, am demarat, în anul 2020, un amplu efort de adaptare a instrumentelor consulare, prin modernizarea, debirocratizarea și digitalizarea serviciilor consulare, concomitent cu extinderea rețelei de oficii consulare, astfel încât să răspundem în mod adecvat așteptărilor legitime ale cetățenilor noștri, precum și cerinţelor, realităților şi provocărilor contemporane. Iar acest efort de reformă consulară va continua cu determinare.

Ministerul Afacerilor Externe va continua să își îndeplinească datoria față de cetățenii români. O va face păstrând drept reper activitatea diplomaților care au contribuit la întemeierea și profilarea României unite și moderne, prin conduită și acțiune diplomatică dedicate aceluiași scop fundamental: protejarea și promovarea valorilor, intereselor și obiectivelor țării noastre și ale bunăstării și securității cetățenilor noștri”.

 
Lista miniștrilor români de externe
 
 
  • Vasile Alecsandri 1859 - 1862
  • Apostol Arsache 22 ianuarie - 24 iunie 1862
  • Alexandru Cantacuzino 24 iunie - 29 septembrie 1862
  • Ioan Grigore Ghica 30 septembrie 1862 - 16 august 1863
  • Nicolae Rosetti – Bălănescu 17 august 1863 - 16 octombrie 1865
  • Alexandru Papadopol – Calimah 17 octombrie 1865 - 10 februarie 1866
  • Ion Ghica11 februarie - 10 mai 1866
  • Petre Mavrogheni 11 mai - 13 iulie 1866
  • George Barbu Știrbei 15 iulie 1866 - 21 februarie 1867
  • Ștefan Golescu 1 martie - 5 august 1867
  • Alexandru Teriachiu 17 august - 12 noiembrie 1867
  • Ștefan Golescu 13 noiembrie 1867 - 30 aprilie 1868
  • Nicolae Golescu 1 mai - 15 noiembrie 1868
  • Dimitrie Ghica 16 noiembrie 1868 - 27 noiembrie 1869
  • Nicolae Calimachi -Catargiu 28 noiembrie 1869 - 1 februarie 1870
  • Alexandru G. Golescu 2 februarie - 18 aprilie 1870 (ad-interim)
  • Petre P. Carp 20 aprilie - 14 decembrie 1870
  • Nicolae Calimachi-Catargiu 18 decembrie 1870 - 11 martie 1871
  • Gheorghe Costaforu 11 martie 1871 - 27 aprilie 1873
  • Vasile Boerescu 28 aprilie 1873 - 29 ianuarie 1875
  • Ion Bălăceanu 30 ianuarie - 3 aprilie 1876
  • Dimitrie Cornea 4 - 26 aprilie 1876
  • Mihail Kogălniceanu 27 aprilie - 23 iulie 1876
  • Nicolae Ionescu 24 iulie 1876 - 2 aprilie 1877
  • Mihail Kogălniceanu 3 aprilie 1877 - 24 noiembrie 1878
  • Ion Câmpineanu 25 noiembrie 1878 - 10 iulie 1879
  • Vasile Boerescu 11 iulie 1879 - 9 aprilie 1881
 
Regatul României (1881-1947)
 
 
  • Dimitrie Brătianu 10 aprilie - 8 iunie 1881
  • Eugeniu Stătescu 9 iunie - 30 iulie 1881
  • Dimitrie A. Sturdza 1 august 1881 - 1 februarie 1885
  • Ion Câmpineanu 2 februarie - 27 octombrie 1885
  • Ion C. Brătianu 28 octombrie - 15 decembrie 1885 (ad-interim)
  • Mihail Pherekyde 16 decembrie 1885 - 21 martie 1888
  • Petre P. Carp 22 martie - 22 martie 1889
  • Alexandru N. Lahovari 29 martie 1889 - 15 februarie 1891
  • Constantin Esărescu 21 februarie - 26 noiembrie 1891
  • Alexandru N. Lahovari 27 noiembrie 1891 - 3 octombrie 1895
  • Dimitrie A. Sturdza 4 octombrie 1895 - 21 noiembrie 1896
  • Constantin Stoicescu 21 noiembrie 1896 - 29 martie 1897
  • Dimitrie A. Sturdza 31 martie 1897 - 30 martie 1899
  • Ion Lahovari 11 aprilie 1899 - 6 iulie 1900
  • Alexandru Marghiloman 7 iulie 1900 - 13 februarie 1901
  • Dimitrie A. Sturdza 14 februarie 1901 - 8 ianuarie 1902
  • Ion I. C. Brătianu 9 ianuarie 1902 - 11 decembrie 1904 (temporar ad-interim)
  • Dimitrie A. Sturdza 12 decembrie - 21 decembrie 1904 (ad-interim)
  • Iacob Lahovari 22 decembrie 1904 - 8 februarie 1907
  • Ion Lahovari 9 februarie - 11 martie 1907 (temporar ad-interim)
  • Dimitrie A. Sturdza 12 martie 1907 - 27 decembrie 1908
  • Ion I. C. Brătianu 27 decembrie 1908 - 30 octombrie 1909 (ad-interim)
  • Alexandru Djuvara 1 noiembrie 1909 - 28 decembrie 1910
  • Titu Maiorescu 29 decembrie 1910 - 31 decembrie 1913
  • Emanoil Porumbaru 4 ianuarie 1914 - 7 decembrie 1916
  • Ion I. C. Brătianu 8 decembrie - 28 ianuarie 1918 (temporar ad-interim)
  • Alexandru Averescu 29 ianuarie - 4 martie 1918 (ad-interim)
  • Constantin C. Arion 5 martie - 23 octombrie 1918
  • Constantin Coandă 24 octombrie - 28 noiembrie 1918
  • Ion I. C. Brătianu 29 noiembrie 1918 - 26 septembrie 1919
  • Arthur Văitoianu 27 septembrie - 14 octombrie 1919 (ad-interim)
  • Nicolae Mișu 15 octombrie - 30 noiembrie 1919
  • Alexandru Vaida Voievod 1 decembrie 1919 - 9 ianuarie 1920
  • Ștefan Cicio Pop 10 ianuarie - 13 martie 1920
  • Duiliu Zamfirescu 13 martie - 12 iunie 1920
  • Take Ionescu 13 iunie 1920 - 16 decembrie 1921
  • Gheorghe Derussi 17 decembrie 1921 - 19 ianuarie 1922
  • Ion Gh. Duca 19 ianuarie 1922- 29 martie 1926
  • Ion Mitilineu 30 martie 1926 - 3 iunie 1927
  • Barbu A. Știrbey 4 - 20 iunie 1927 (ad-interim)
  • Ion I. C. Brătianu 21 iunie - 24 noiembrie 1927
  • Nicolae Titulescu 24 noiembrie 1927 - 9 noiembrie 1928
  • George G. Mironescu 10 noiembrie 1928 - 9 octombrie 1930
  • Ion Mihalache 10 octombrie 1930 - 17 aprilie 1931
  • Constantin Argetoianu 18 aprilie 1931 - 26 aprilie 1932 (ad-interim)
  • Dimitrie I. Ghica 27 aprilie 1931 - 5 iunie 1932
  • Alexandru Vaida Voievod 6 iunie - 19 octombrie 1932 (temporar ad-interim)
  • Nicolae Titulescu 20 octombrie 1932 - 1 octombrie 1934
  • Gheorghe Tătărescu 2 octombrie - 9 octombrie 1934 (ad-interim)
  • Nicolae Titulescu 10 octombrie 1934 - 28 august 1936
  • Victor Antonescu 29 august 1936 - 28 decembrie 1937
  • Istrate Micescu 29 decembrie 1937 - 10 februarie 1938
  • Gheorghe Tătărescu 11 februarie - 29 martie 1938 (ad-interim)
  • Nicolae Petrescu-Comnen 30 martie 1938 - 31 ianuarie 1939
  • Grigore Gafencu 1 februarie 1939 - 3 iulie 1940
  • Mihail Manoilescu 4 iulie - 4 septembrie 1940
  • Mihail R. Sturdza 14 septembrie 1940 - 26 ianuarie 1941
  • Ion Antonescu 26 ianuarie 1941 - 1 ianuarie 1943 (ad-interim)
  • Mihai A. Antonescu 1 ianuarie 1943 - 23 august 1944
  • Grigore Niculescu-Buzești 23 august - 3 noiembrie 1944
  • Constantin Vișoianu 4 noiembrie 1944 - 5 martie 1945
  • Gheorghe Tătărescu 6 martie 1945 - 29 decembrie 1947
 
România comunistă (1947-1989)
 
 
  • Ana Pauker 30 decembrie 1947 - 9 iulie 1952
  • Simion Bughici 10 iulie 1952 - 3 octombrie 1955
  • Grigore Preoteasa 4 octombrie 1955 - 14 iulie 1957
  • Ion Gheorghe Maurer 15 iulie 1957 - 15 ianuarie 1958
  • Avram Bunaciu 23 ianuarie 1958 - 20 martie 1961
  • Corneliu Mănescu 21 martie 1961 - 22 octombrie 1972
  • George Macovescu 23 octombrie 1972 - 22 martie 1978
  • Ștefan Andrei 23 martie 1978 - 8 noiembrie 1985
  • Ilie Văduva 8 noiembrie 1985 - 26 august 1986
  • Ioan Totu 26 august 1986 - 2 noiembrie 1989
  • Ion Stoian 2 noiembrie - 22 decembrie 1989
 
 
România după 1989-prezent
 
  1. Sergiu Celac 26 decembrie 1989 - 27 iunie 1990
  2. Adrian Năstase 28 iunie 1990 - 18 noiembrie 1992
  3. Teodor Meleșcanu 19 noiembrie 1992 - 12 decembrie 1996
  4. Adrian Severin 12 decembrie 1996 – 29 decembrie 1997
  5. Andrei Pleșu 29 decembrie 1997 – 22 decembrie 1999
  6. Petre Roman 22 decembrie 1999 - 28 decembrie 2000
  7. Mircea Geoană 28 decembrie 2000 - 28 decembrie 2004
  8. Mihai Răzvan Ungureanu 29 decembrie 2004 - 12 martie 2007
  9. Călin Popescu Tăriceanu (interimar) 21 martie - 5 aprilie 2007
  10. Adrian Cioroianu 5 aprilie 2007 - 15 aprilie 2008
  11. Lazăr Comănescu 15 aprilie - 22 decembrie 2008
  12. Cristian Diaconescu 22 decembrie 2008 - 3 octombrie 2009
  13. Cătălin Predoiu (interimar) 3 octombrie 2009 - 23 decembrie 2009
  14. Theodor Baconschi 23 decembrie 2009 - 23 ianuarie 2012
  15. Cristian Diaconescu 23 ianuarie 2012 - 27 aprilie 2012
  16. Andrei Marga 7 mai 2012 - 6 august 2012
  17. Titus Corlățean 6 august 2012 - 10 noiembrie 2014
  18. Teodor Meleșcanu 10 noiembrie 2014 - 24 noiembrie 2014
  19. Bogdan Aurescu 24 noiembrie 2014 - 17 noiembrie 2015
  20. Lazăr Comănescu 17 noiembrie 2015 - 4 ianuarie 2017
  21. Teodor Meleșcanu 4 ianuarie 2017 - 24 iulie 2019
  22. Ramona Mănescu 24 iulie 2019 - 4 noiembrie 2019
  23. Bogdan Aurescu 4 noiembrie 2019 - prezent



PRECIZĂRI
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Premierul Nicolae Ciucă „Aniversăm, astăzi, 160 de ani de la înființarea serviciului diplomatic al României“

 
 
Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?

Comentarii