CSM - „Rezultatele consultării judecătorilor privind problemele sistemului judiciar au fost comunicate Președintelui, Guvernului și Ministerului Justiției”

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat astăzi, 24 decembrie 2025, că, în contextul demersului inițiat de Secția pentru judecători privind consultarea corpului profesional al judecătorilor asupra problemelor de actualitate din sistemul judiciar, rezultatele acestei consultări, respectiv Analiza preliminară cu privire la chestionarul completat de judecători vizând problemelor de actualitate din sistemul judiciar, au fost comunicate Președintelui României, Guvernului României și Ministerului Justiției.
 
Aminim că, la data de 22 decembrie 2025, Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a demarat consultarea corpului profesional al judecătorilor asupra problemelor de actualitate din sistemul judiciar, prin intermediul unui chestionar adresat direct judecătorilor în funcție, transmite un comunicat din partea CSM.

Potrivit CSM, chestionarul a fost conceput pentru a aborda aspecte intens mediatizate în spațiul public, respectiv prescripția răspunderii penale și înlocuirea judecătorilor din completurile de judecată. În acest context, au fost colectate atât informații privind percepția judecătorilor asupra problemei răspunderii penale, cât și date referitoare la eventuale experiențe concrete privind înlocuirea judecătorilor din completuri, urmărindu-se verificarea ipotezei existenței unor astfel de înlocuiri realizate în alte scopuri decât cele care țin de buna administrare a instanței.

Totodată, chestionarul a permis colectarea de informații referitoare la neajunsurile resimțite de judecători în activitatea curentă, fiind puse la dispoziție câmpuri deschise care au permis formularea liberă a unor observații și semnalarea unor probleme suplimentare.


Populația vizată și perioada de desfășurare

Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor în funcție din toate gradele de jurisdicție și a fost disponibil în perioada 16–21 decembrie 2025, participând la procesul de consultare un număr de 2583 de judecători, ceea ce reprezintă 56,50 % din corpul activ al judecătorilor.
Modalitatea de realizare a consultării


Consultarea a fost realizată în mod direct, online, fiind adresată nemijlocit judecătorilor în funcție, fără a fi intermediată de conducerea instanțelor, accesarea chestionarului putând fi realizată de pe orice dispozitiv, şi nu doar din cadrul instanţei.

Instrumentul de consultare a oferit posibilitatea completării în mod anonim, opțiune utilizată în mod efectiv de către respondenți, 1315 chestionare fiind inițiate anonim.

Caracterul anonim al completării, coroborat cu existența mai multor câmpuri libere, a contribuit la încurajarea exprimării libere a percepțiilor și la semnalarea disfuncționalităților resimțite, inclusiv a celor care nu au fost identificate în mod expres la momentul elaborării chestionarului.

Nivelul de participare, profilul respondenților și reprezentativitatea consultării

Nivelul de participare înregistrat, respectiv de peste 56%, conferă chestionarului un grad ridicat de reprezentativitate, atât prin raportare la numărul absolut de respondenți, cât și prin ponderea semnificativă a acestora în ansamblul sistemului judiciar.


Reprezentativitatea este confirmată și din perspectiva gradelor de jurisdicție, judecătorii respondenți fiind distribuiți uniform pe toate gradele de jurisdicție, în proporții apropiate de distribuția judecătorilor în funcție pe grade de jurisdicție. Astfel, distribuția respondenților reflectă structura reală a corpului judecătorilor.

Consultarea evidențelor Consiliului privind demersuri similare realizate anterior indică faptul că prezentul chestionar a înregistrat cel mai ridicat nivel de participare, reprezentând cel mai amplu demers de acest tip realizat până în prezent (cel mai mare număr de respondenți cu ocazia altor consultări fiind de 1028, în anul 2018).

Totodată, raportarea la practicile europene privind gradul (procentul) de participare al judecătorilor la astfel de demersuri confirmă faptul că acesta poate fi descris ca fiind unul foarte ridicat.

Astfel, în cadrul chestionarului „ENCJ Survey among judges on the Independence of the Judiciary – 2025”1, transmis tuturor judecătorilor de către Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, doar în Irlanda a fost înregistrat un grad de completare mai mare, de peste 60%, în condițiile în care pragul de reprezentativitate stabilit la nivel european este de 20% pentru fiecare stat2. În această consultare, în cazul României au răspuns aproximativ 1350 de judecători, reprezentând aproximativ 31% din numărul total.

În ceea ce privește profilul respondenților, 55,9% dintre judecători provin de la judecătorii, 24,8% dintre judecători provin de la tribunale, 16,8% provin de la curți și 2,5% provin de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

De asemenea, judecătorii respondenți provin din toate materiile de drept, 63,7% desfășurându-și activitatea exclusiv în materii non-penale, în timp ce 14,7% soluționează cauze exclusiv în materie penală. Totodată, 21,6% dintre judecători judecă atât cauze penale, cât și non-penale, în special în cadrul instanțelor organizate fără secții distincte.

Având în vedere că o parte dintre aspectele analizate prin chestionar vizează în mod direct activitatea în materie penală, ponderea cumulată a judecătorilor care soluționează cauze penale, respectiv cei care judecă exclusiv în materie penală și cei care soluționează cauze în ambele materii (36,3%), conferă rezultatelor un grad ridicat de reprezentativitate sub acest aspect.

Citește și: