Comunicat de presă Ministerul Afacerilor Externe 30 august 2014

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a participat, în perioada 29-30 august 2014, la reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE (tip Gymnich), care s-a desfăşurat la Milano (Italia).

Pe agenda reuniunii informale s-au aflat evoluţiile recente din Ucraina şi, în ansamblu, din Vecinătatea estică a Uniunii, alături de situaţia din Vecinătatea sudică, în special Irak şi Siria. Şefii diplomaţiilor europene au evaluat, de asemenea, stadiul actual al Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, cu accent pe situaţia din Fâşia Gaza. Sesiunea, găzduită de ministrul afacerilor externe al Italiei, stat ce deţine preşedinţia semestrială a UE, a fost prezidată de Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă al UE, Catherine Ashton, şi s-a bucurat de participarea, din partea Comisiei Europene, a comisarului european pentru vecinătate şi extindere, Štefan Füle. La sesiunea dedicată situaţiei din Ucraina a participat, în calitate de invitat, europarlamentarul Elmar Brok, preşedintele Comisiei de Politică Externă (AFET) din Parlamentul European.
La punctul de pe agenda privind Vecinătatea Sudică, şefii diplomaţiilor europene au avut o discuţie consensuală pe problematica riscurilor pe care le constituie organizaţia teroristă ISIL la adresa securităţii regionale şi a Uniunii Europene. Miniştrii afacerilor externe ai UE au analizat situaţia gravă de securitate din Irak, subliniind importantă vitală a coordonării eforturilor statelor membre UE în teren şi a necesităţii aprofundării cooperării şi a schimbului de experienţă în domeniul combaterii terorismului, inclusiv în ceea ce priveşte măsurile adoptate în plan intern pe linie de deradicalizare. Discuţiile s-au concentrat pe evaluarea posibilităţilor de acţiune ale UE în sprijinul securităţii şi stabilităţii regionale în Orientul Mijlociu. Şefii diplomaţiilor UE au pledat pentru continuarea sprijinului Uniunii Europene acordat vecinilor Irakului şi Siriei. În cadrul discuţiilor a fost evidenţiată necesitatea identificării unor variante de acţiune cuprinzătoare care să abordeze în mod integrat cauzele conflictelor din Siria şi Irak. A fost subliniată, în egală măsură, cooperarea cu SUA şi cu alţi actori regionali relevanţi, precum statele arabe din Golf şi Iran.
Ministrul român al afacerilor externe a reiterat sprijinul României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a statului irakian. A exprimat susţinerea României pentru procesul politic şi constituţional din Irak şi a reliefat importantă unor mesaje ferme, din partea UE şi a comunităţii internaţionale, în sprijinul stabilităţii unui Irak puternic şi unit din punct de vedere politic şi confesional.

Ministrul Titus Corlăţean a accentuat asupra faptului că ofensivă ISIL nu poate fi stopată exclusiv prin mijloace politice, fiind nevoie de un angajament crescut al comunităţii internaţionale în ce priveşte reacţia militară împotriva ISIL, precum şi pentru sprijinul reformei sectorului de securitate irakian şi al consolidării capacităţii de acţiune şi a coeziunii forţelor armate irakiene.
O discuţie substanţială a avut loc pe marginea celor mai recente evoluţii în Vecinătatea estică a Uniunii, în special criză din Ucraina. Miniştrii de externe ai statelor UE şi-au exprimat profundă îngrijorare faţă de extinderea conflictului din estul Ucrainei şi, în special, faţă de rapoartele care indică participarea de personal militar provenit din Federaţia Rusă la luptele din regiune. Au condamnat cu fermitate încălcarea gravă a legislaţiei internaţionale şi violarea suveranităţii Ucrainei. Au solicitat guvernului de la Moscova să-şi respecte angajamentele asumate şi să acţioneze neîntârziat pentru dezescaladarea situaţiei, inclusiv prin stoparea imediată a fluxului de personal şi tehnică militară înspre Ucraina. A fost reiterată propunerea elaborării unei analize strategice la nivel european privind stadiul şi perspectivele relaţiilor Uniunii cu Federaţia Rusă, precum şi a unei analize aprofundate a politicii UE în vecinătatea să estică.
Şefii diplomaţiilor europene au reiterat sprijinul ferm pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi pentru o soluţionare politică a conflictului pe baza acestor principii. A fost apreciată determinarea reafirmată de preşedintele Petro Poroşenko pentru ratificarea, la mijlocul lunii septembrie, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, precum şi deschiderea manifestată faţă de continuarea dialogului trilateral UE-Ucraina-Rusia privind implementarea Acordului Aprofundat de Liber Schimb (DCFTA).
Miniştrii europeni au apreciat pozitiv dialogul la nivel înalt lansat la Minsk, la 26 august, cu participarea UE, şi au arătat că acesta trebuie să continue. Au evidenţiat iniţiativa şi rolul pozitiv al Belarus în eforturile pentru identificarea unei cai de rezolvare pe calea dialogului a crizei ucrainene.

Ministrul Titus Corlăţean a exprimat susţinerea României pentru toate eforturile de soluţionare politică a crizei ucrainene şi a argumentat pentru menţinerea unei poziţii unitare a UE în acest proces. A semnalat că trebuie evitată crearea unui nou „conflict îngheţat” în regiune, pe modelul celui din Transnistria. A subliniat că orice progres către o soluţie politică depinde în mare măsură de adoptarea de către Federaţia Rusă a unor măsuri concrete în sensul angajamentelor deja asumate (oprirea fluxului de tehnică de lupta şi personal militar înspre Ucraina, respectarea legislaţiei internaţionale în materie de ajutor umanitar etc.). A argumentat în favoarea unui regim de sancţiuni al UE care să reflecte în mod direct acţiunile Moscovei. A indicat că, în paralel cu procesul de soluţionare a conflictului, UE trebuie să acorde sprijinul sau Ucrainei pentru implementarea Acordului de Asociere şi avansarea în parcursul sau european. Ministrul român a atras atenţia asupra impactului pe care criză ucraineană îl are asupra securităţii regionale, cu menţiune specială pentru Republica Moldova şi Georgia.
Referindu-se la recentele discuţii prilejuite de prezenţa, la Bucureşti, a miniştrilor de externe ai Republicii Moldova şi Georgiei, ministrul Titus Corlăţean a reafirmat necesitatea că UE şi statele membre să demonstreze sprijinul concret pentru cele două state în parcursul european al acestora şi în implementarea Acordurilor de Asociere cu Uniunea, inclusiv accelerarea procedurilor interne de ratificare a acestora. A informat pe omologii europeni privind inaugurarea, la 27 august 2014, a gazoductului Iaşi-Ungheni şi a amintit importantă asistenţei financiare europene pentru finalizarea celei de-a două faze. Ministrul român a adresat mulţumiri omologilor europeni pentru confirmarea participării la reuniunea Grupului de Acţiune Europeană pentru Republica Moldova (GAERM), ce va avea loc la 1 septembrie 2014, la Chişinău, sub co-preşedinţia României şi Franţei.

Referitor la recentele evoluţii din cadrul Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, miniştrii de externe ai statelor UE au salutat încheierea unui acord israeliano-palestinian de încetare a focului pe termen lung. Au solicitat celor două părţi să întreprindă toate eforturile pentru reluarea procesului de negociere, având că obiectiv soluţia celor două state, israelian şi palestinian, care să coexiste în pace şi securitate. Au reafirmat necesitatea continuării şi amplificării asistenţei umanitare din partea UE pentru populaţia palestiniană, inclusiv pentru ameliorarea situaţiei populaţiei din Fâşia Gaza.