Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
12:33 24 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Bibliografie Scutul de la Dura-Europos

ro

23 Mar, 2024 16:35 2567 Marime text


În timpul cercetărilor arheologice efectuate de belgianul Franz Cumont la Dura-Europos (Siria), pe malul Eufratului, în 1922-1923, au fost descoperite scuturi de paradă din lemn, cu lungimea de 1,10 m - 1,20 m și lățimea de 0,8 m. Unul din scuturi este acoperit de un pergament pictat, lat de 45 cm și înalt de 18 cm, și cuprinde etape ale drumului de la Mesembria (Nesebăr/Bulgaria) până în Crimeea (Ucraina). Interiorul albastru al pergamentului reprezintă Marea Neagrăpe care se află două corăbii, iar pe margine sunt trecute localitățile cu cifrele care indică distanțele dintre ele. Lângă majoritatea numelor apare și o casă, reprezentând probabil tabere de odihnă ale unităților militare în marș. Râurile sunt de asemenea indicate cu albastru. Scutul a aparținut unui soldat din Cohorta XX Arcași Palmyrieni (subunitate auxiliară) și poate fi datat 230-250, când unitatea a evacuat marele orașul Palmyra (Siria).Mai precis, textul poate fi datat după 238, deoarece subunitatea a parcurs ținuturi în care comunicațiile au fost întrerupte temporar de marea invazie a goților din 238.Chiar dacă starea fragmentului este nesatisfăcătoare, este evident că a fost redactat după modelul unui „itinerar” roman. Numismatul român Ion Mititelu a reușit să completeze și să rectifice traducerea lui Cumont. (ed. Gh. Ștefan)
 
2. Me[sembria – notă G.Ștefan]
..........
6. Dionysopolis
7. Timum
8. Bizone [Cavarna/Cadrilater-Bulgaria]
9. [Capul– n. G. Ș.] Tirizis
10. Callatis
11. Amlaidyna
12. Stratonis
13. Tomis 33 de mii 400 [de pași– n. G. Ș.][1 pas roman = 30 cm]
14. Halmyris 74 mii [de pași– n. G. Ș.]
15. Fluviul Istru 44 mii [de pași– n. G. Ș.]
16. [Semne negre, care sunt făcute cu mâna și sunt ilizibile– n. G. Ș.]
17. Fluviul Dunărea
18. [Semne ilizibile– n. G. Ș.]
19. Tyras [Nistru] 84 de mii 500 [de pași– n. G. Ș.]
 


Istoricul Gh. Ștefan (1899-1980) notează că numărul de pași din dreptul Tomis/Constanța reprezintă distanța până la Callatis/Mangalia. De asemenea, consideră ca „fantezistă” interpretarea lui Mititelu că semnul „x” indica existența unui episcopat la Constanța, deoarece religia creștină a fost legalizată în Imperiul Roman în 311 (est) și 313 (vest). Dar celelalte semne sunt interpretate ca un dig, semnificând existența portului.
În ce privește menționarea Dunării la punctul 15, Gh. Ștefan notează că Mititelu citea„Istros”, în timp ce Cumont citea orașul Histros ca prescurtare de la „Histropolis”.
În ce privește evocarea Dunării la 17, Gh. Ștefan îl citează pe Mititelu, care considera că arcașul a trecut peste un braț al fluviului și apoi prin delta acestuia pentru a ajunge la Nistru.
 
Bibliografie

Franz Cumont, Fouilles de Doura-Europos (1922-1923), Guethner, Paris, 1926.
I.Mititelu, Itineraria Romana. Le Bouclier de Doura-Europos, în „Buletinul Societății numismatice române”, XXXVII (1943)
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964(CXVII. Scutul de la Dura-Europos)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.

Citește și:
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”


Galerie foto:



Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari