Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:41 23 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „România a oferit Vestului, gratis, pe cei mai bine pregătiţi tineri din generaţiile de absolvenţi de după 1989”

ro

11 Mar, 2021 00:00 4666 Marime text

În cei peste 30 de ani de la căderea comunismului, populația României a scăzut dramatic, sute de mii de români alegând să-și părăsească  țara de origine, un stat din ce în ce mai îmbătrânit, în care lipsa de perspective demobilizează și împinge mai ales tinerii să ia drumul străinătății. 

Potrivit unui studiu realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, România avea în 2019 a cincea cea mai numeroasă Diaspora din lume, după Mexic, China, India și Polonia, în fiecare zi părăsind România o medie de 500 de persoane.

Totuși, cel mai îngrijorător fenomen este exodul „creierelor”, al tinerilor bine pregătiți, care aleg să-și facă o carieră și să trăiască departe de locurile unde s-au născut, în țări unde competențele le sunt apreciate și valorificate.

În volumul 3 al seriei Mediocritate şi excelenţă, semnat de regretatul profesor Petre T.Frangopol, regăsim un articol care ia în discuție o temă atinsă adesea de autor în multe dintre intervențiile sale – necesitatea unor măsuri de urgență pentru oprirea scurgerii de inteligență românească, fără de care ne este amenințat viitorul ca popor și civilizație.
 

„După absolvirea bacalaureatului, elita şcolară ia calea studiilor către universităţile americane sau din UE, de unde nu sunt încurajaţi să se întoarcă. Un rol important îl are aici şi opinia publică. La noi se discută în fiecare toamnă de w.c-urile şcolare, văruitul şcolilor, despre schimbările regulilor de admitere în liceu şi a modului de susţinere a bacalaureatului. Nimic din freamătul ultimilor ani privind reformele dure ce au loc în educaţia şi cercetarea din ţările UE, SUA, Japonia. Educaţia universitară în spiritul valorii şi performanţei începe de la cursurile şi laboratoarele din perioada studiilor universitare. Din păcate, membrii catedrelor universităţilor româneşti sunt evaluaţi după cursurile predate, şi nu după valoarea lor ca cercetători. Se perpetuează astfel un sistem în care cursul universitar diferă de o oră de liceu doar prin dificultatea materiilor predate. Obiectele de studiu generale din primii ani ai facultăţii îşi au rolul lor în pregătirea teoretică a viitorului absolvent. Însă lipsa din cursul universitar adresat studenţilor din anii terminali a prezentării ultimelor descoperiri ştiinţifice din laboratorul profesorului de la catedră, dăunează grav actului educaţional. Absenţa unei activităţi de cercetare dinamice în laboratorul profesorului, a publicaţiilor sale din revistele de vârf, văduveşte studentul de oportunitatea de a învăţa prin exemplul personal, cum se face cercetare de performanţă, iar mai târziu ca membru al societăţii, să aprecieze, importanţa cercetării de valoare.
Este un lucru bine ştiut că în România ocuparea unui post didactic sau în cercetare şi promovarea pe scara ierarhică, se fac de cele mai multe ori nu după criterii de performanţă, ci conform relaţiilor şi vârstei. Această situaţie nu este greu de înţeles, de vreme ce evaluatorii au fost promovaţi în baza aceloraşi criterii. Nu poate exista o cercetare de vârf în România fără ca şcoala să fie restructurată din temelii. Şcoala este singurul loc al deprinderilor intelectuale şi sociale, al excelenţei profesionale a viitorilor cetăţeni ai României. Cum pot deveni tinerii de azi buni profesionişti ai ţării lor, dacă nu vor să înveţe matematica, fizica chimia, dar doresc să promoveze bac-ul, ca să nu mai vorbim în ce măsură au sentimentul patriei, pentru că este o acţiune deliberată ca să nu se mai vorbească de patrie şi de istoria neamului.
 
Cercetarea originală românească-pe cale de extincţie?
Dezvoltarea unei economii bazată pe cunoaştere înseamnă în primul rând dezvoltarea cercetării fundamentale din care derivă noile tehnologii şi produse, punctul de plecare al progresului si prosperităţii societăţii. Acesta a fost parcursul istoric al civilizaţiei omeneşti care s-a construit prin efortul, talentul şi geniul creator al unor elite care au descifrat legile naturii şi le-au pus în slujba omului. Învăţământul în ansamblul lui, de la grădiniţă până la studiile post doctorale, are un important rol social. În societăţile avansate din occident, învăţământul este conceput să educe pe cetăţenii săi în spiritul ultimelor descoperiri tehnologice. Prin participarea lor în activităţi de cercetare, elevii şi studenţii sunt pregătiţi în spiritul unei gândiri logice, de înţelegere a legilor naturii.
Această educaţie formează fundamentul dezvoltării şi participării ulterioare al absolvenţilor de studii universitare în diverse ramuri ale economiei. Aşa cum este şcoala astăzi va fi şi ţara mâine, afirma la începutul secolului 20 Spiru Haret. Şcoala românească nu îi mai satisface pe aceia care doresc să se împlinească intelectual.
Conform unor estimări neoficiale, cel puţin 10% din absolvenţii cei mai buni din fiecare an părăsesc România pentru a-şi clădi o carieră în străinătate. De vreme ce astăzi posibilitatea de a lucra într-o altă ţară decât cea de origine este un avantaj de care se bucură cercetătorii din întreaga lume civilizată, am putea afirma că nu este nimic nefiresc în scurgerea continuă de creiere româneşti de elită. Dar, România nu importă la rândul ei oameni valoroşi, excelent pregătiţi profesional pentru a compensa migraţia propriilor cetăţeni. Prin urmare, pe lângă pierderile anuale financiare datorită acoperirii cheltuielilor studiilor unor studenţi care nu vor contribui la dezvoltarea economică a ţării, România a·oferit Vestului, gratis, pe cei mai bine pregătiţi tineri din generaţiile de absolvenţi de după 1989. Şi exodul va continua nestingherit şi în viitor.
Migraţia tinerilor absolvenţi talentaţi se suprapune şi peste problemele demografice cu care România se confruntă deja. Se va ajunge în foarte scurt timp la situaţia sumbră în care existenţa unei mase critice de elevi şi studenţi din care să se selecteze cercetători de valoare, va fi pusă în pericol. În plus, absenţa unor universitari care să fie în acelaşi timp şi cercetători performanţi de talie internaţională (situaţie normală în ţările din Vestul Europei şi SUA) va priva studentul român să fie educat în spiritul valorii şi competiţiei internaţionale.
Cea mai mare parte a tinerilor pleacă şi nu se mai întorc în ţară deoarece în România lipseşte un sistem de apreciere a valorii, un sistem transparent şi la standarde internaţionale de evaluare şi recunoaştere a performanţei ştiinţifice a elitelor, salarii decente.
Dacă nu se va interveni rapid pentru a preveni plecarea tinerilor şi nu se vor promova talentele şi elitele autohtone, România se va auto-condamna să devină o colonie tehnologică care va fumiza doar mână de lucru ieftină pentru companii străine ce fructifică dezvoltările cercetărilor în ştiinţă şi tehnologie puse la punct în ţările lor de origine.”

 
#citeşte mai departe în „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”  #„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.V 
#Autor Petre T.Frangopol  

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.    

DREPTURI DE AUTOR  
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.  
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.    

 
Sursa foto: captură youtube/arhiva tvr   

Citește și:

#Dobrogea Digitală: Învățământul românesc și „utopia egalitaristă”  
 
Comentarii








Cele mai recente postari