Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
04:50 02 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea145 Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, mesaj de Ziua Dobrogei

ro

15 Nov, 2023 17:00 1685 Marime text
 Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, mesaj de Ziua Dobrogei
Cu ocazia aniversării a 145 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă, Prof.univ. dr. Valentin Ciorbea, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România a transmis următorul mesaj de Ziua Dobrogei:
 

Dobrogea 145. Pleiada promotorilor progresului, o listă scurtă
 
Mai mult decât în alte momente calendaristice, în luna noiembrie, când sărbătorim cel mai important eveniment din istoria modernă a Dobrogei - unirea la România, iar anul acesta se împlinesc 145 de ani, apreciem ca potrivit să-i readucem în atenție pe marii promotori, pe vizionarii și creatorii progresului regiunii dintre Dunăre și Marea Neagră.
 
Lista scurtă pe care o propunem începe în ordine istorică cu Publius Ovidius Naso. Relegat la Pontul Euxin (8-18 d.Hr.) a așezat Tomisul pe harta eternității prin opera sa nemuritoare și a legat astfel și Constanța de spiritualitatea latină mondială.
 
Îi urmează marele împărat Marcus Ulpius Traianus (98-117), care a pus prin forța armată pecetea Romei în provincia dintre Dunăre și Marea Neagră, reprezentată de impresionantul Monument Tropaeum Traiani de la Adamclisi.
 
Pe scara istoriei îl așezăm pe Dobrotici, unificatorul politic din secolul XIV al pământurilor transdunărene, regiunea danubiano-pontică luându-i ca recunoaștere numele. Marii voievozi Mircea cel Mare (1386-1418), cum apare în documentele posterioare, Ștefan cel Mare (1459-1504) și Vlad Țepeș (1448, 1456-1462, 1476), stăpânitori ai meleagurilor dobrogene au transmis în conștiința istorică dreptul asupra străvechii provincii românești.
 
1878 a fost anul împlinirii orientării regiunii către România, proces început din prima jumătate a secolului al XiX-lea. Marile Puteri ale Europei au decis la Berlin ca cea mai mare parte din regiunea Dobrogea să fie unită la România.
 
Rolul hotărâtor în destinul provinciei l-a avut domnitorul Carol I, care a avut înțelepciunea de a nu primi Dobrogea de la Rusia, lăsând areopagul de la Berlin să-i reconfigureze locul și rolul în cadrul statal românesc.
 
Ion C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri (24 iulie 1876 - 25 noiembrie 1878), a argumentat public importanța capitală a Dobrogei pentru România. Afirma lucid și corect că Dobrogea „ne pune în raport cu lumea întreagă și Occidentul”. Vizionarul om politic a susținut marile proiecte de integrare și modernizare a regiunii. Alături i-a stat Mihail Kogălniceanu, membru al guvernului. A scris documentele programatice elaborate în numele domnitorului Carol I pe 14/26 noiembrie 1878 la Brăila: „Înalt Ordin de zi către armată la ocuparea Dobrogei” și „Proclamația M.S. Domnitorului către Dobrogeni”, care trasau parcursul viitor al regiunii și al locuitorilor ei în statalitatea românească.
 
Remus Opreanu, primul prefect al județului Constanța (23 noiembrie 1878 – septembrie 1881), autor alături de Mihail Kogălniceanu al Legii pentru organizarea Dobrogei (1880), cunoscută și numită pentru complexitatea ei „Constituția Dobrogei”, a inițiat ridicarea statuii lui Publius Ovidius Naso, așezată în centrul Constanței. Este al doilea monument al latinității în regiunea transdunăreană.
 
În realizarea programului de integrare și modernizare a Dobrogei în cadrul statal românesc, numele inginerului Anghel Saligny este scris cu litere de aur. A proiectat și realizat sistemul de poduri Fetești - Cernavodă, denumit „Podul Regele Carol I”, inaugurat în 1895 și a modernizat prin ample construcții hidrotehnice portul Constanța.
 
Împlinirea marilor proiecte implementate în Dobrogea au avut ca și principal contributor dobrogeanul, român, turc, tătar, german, evreu, bulgar, lipovean ș.a. care prin munca sa a dat regiunii valoarea unică de deschizătoare la Marea Neagră și către căile maritime internaționale.
 
La 145 de ani de la unire și integrare în statalitatea românească a Dobrogei, toți, știuți și anonimi, binemerită de la generația de astăzi și viitoare.
 
Dacă Ovidius și Anghel Saligny au statui în Constanța, ceilalți ar merita măcar o alee de busturi pentru comemorare, dacă nu un complex statuar.
 
Doamne ajută! La mulți ani Dobrogea! 
 
Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România


Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii

  • Nicolae Orac 15 Nov, 2023 19:20 Un mesaj exceptional de Ziua Dobrogei . Felicitari domnule profesor !







Cele mai recente postari