Constanța acum 100 de ani Boboteaza la malul mării - „Păstrând tradiția de-altadată, crucea va fi iar aruncată în mare...“
11 Sep, 2024 17:00
11 Sep, 2024 17:00
11 Sep, 2024 17:00
ZIUA de Constanta
927
Marime text
- O bună parte din textele numărului 14 al ziarului dobrogean „Dacia“ sunt în tematica Bobotezei.
- Editorialul este scris de preotul Econom E. Nicolaide și se intitulează „Botezul Mântuitorului“.
- „Deceniul paradoxurilor“ - sunt enumerate diverse evenimente din toată lumea ce par a fi „paradoxale“.
- Parabola „Răvașe de Sfântul Ion“ ironizează mai toate personalitățile politice constănțene și nu numai din acea vreme.
- Bărbat strivit de cal și „o fetiță călcată de tren“.
- Anunțuri importante pentru constănțeni.
- Ultimele apariții în programul spectacolelor.
- Vești din New-York, Praga, Grecia, Franța…
Boboteaza, marea sărbătoare creștin-ortodoxă „Sfântul Ion“, era sărbătorită pe rit vechi pe 19 ianuarie. Astfel că o bună parte din textele numărului 14 al ziarului dobrogean „Dacia“ sunt în tematica acestei sărbători. Totuși, publicația nu se dezice de la specifica parabolă, care abordează chiar obiceiul, încă păstrat al arucării Crucii în Mare:
„Păstrând tradiția de-altadată,
Crucea va fi iar aruncată
În mare...
Singur norodul - gloata mare
își duce crucea pe spinare
Și unde s’o repede, nu are...“
Editorialul este scris de preotul Econom E. Nicolaide și se intitulează „Botezul Mântuitorului“. Acesta prezintă această mare sărbătoare, încheindu-și pledoaria astfel: „Să slăvim dar cu toții pe Domnul cel ce s'a întrupat și s’a botezat pentru noi, rugându-ne Sf. Duh să curețe ca darul sufletele noastre spre a fi aleși și credincioși următori lui Christos care s’a arătat la Iordan“.
Citește și: ZIUA de Constanța lansează proiectul „Constanța acum 100 de ani“.Cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol?
„Cronica zilei“ scrisă sub pseudonim de Ax. Poni prezintă articolul „Scrum și pulbere“. Autorul analizează, în maniera specifică, dictonul latin „Tempora mutantur et nos mutantar cum illis“ („Timpul se schimbă și noi ne schimbăm cu el“). Totuși, cu nostalgie, autorul conluzionează „cât de mult seamănă acel «eri» cu acest «azi»“.
Alexandru Drastki prezintă poezia „Sonet. Frământare“.
Rubrica „Prin dărac“ cuprinde textul scris sub pseudonimul Ari. Acesta spune că ne aflăm în „deceniul paradoxurilor“, în care Wilhelm II, kaiserul austriac, a fost exilat în Olanda, în care bulgarii, „visătorii care urmăreau întronarea lui Ferdinand chiar peste Bulgaria cuprinzând toată peninsula Balcanică și Constantinopolul, plătind și cerând scuze sârbilor, fără crâcnire“, iar Turcia, „cea mai înapoiată țară din Europa“, are prima femei ministru. „Cronica ritmată“ integrează în paginile ziarului textul scris în versuri „Catilion de Sân-Ion“.
Versuri despre primarul Virgil Andronescu
Parabola „Răvașe de Sfântul Ion“, scrisă de pseudonimul D.R., ironizează mai toate personalitățile politice constănțene și nu numai din acea vreme. Bunăoară, primarului Vergil Andronescu îi este dedicată următoarea strofă :
„Conului Virgil
Deși Ion nu te-ai numit
Totuși eu te felicit.
Fiindcă ții l’al tău blazon,
Și, mulți spun că ești… nea Ion.“
Citește și: Constanța acum 100 de ani: Ziarul constănțean „Dacia“-început, influențe și sfârșit
Un alt text care abordează economia locală și națională îi aparține lui Artur Călin, intitulat „Import - Export“.
Vești din New-York, Praga, Grecia, Franța…
În aceast număr observăm o serie de știri internaționale, după cum urmează :
„Păstrând tradiția de-altadată,
Crucea va fi iar aruncată
În mare...
Singur norodul - gloata mare
își duce crucea pe spinare
Și unde s’o repede, nu are...“
Editorialul este scris de preotul Econom E. Nicolaide și se intitulează „Botezul Mântuitorului“. Acesta prezintă această mare sărbătoare, încheindu-și pledoaria astfel: „Să slăvim dar cu toții pe Domnul cel ce s'a întrupat și s’a botezat pentru noi, rugându-ne Sf. Duh să curețe ca darul sufletele noastre spre a fi aleși și credincioși următori lui Christos care s’a arătat la Iordan“.
Citește și: ZIUA de Constanța lansează proiectul „Constanța acum 100 de ani“.Cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol?
„Cronica zilei“ scrisă sub pseudonim de Ax. Poni prezintă articolul „Scrum și pulbere“. Autorul analizează, în maniera specifică, dictonul latin „Tempora mutantur et nos mutantar cum illis“ („Timpul se schimbă și noi ne schimbăm cu el“). Totuși, cu nostalgie, autorul conluzionează „cât de mult seamănă acel «eri» cu acest «azi»“.
Alexandru Drastki prezintă poezia „Sonet. Frământare“.
Rubrica „Prin dărac“ cuprinde textul scris sub pseudonimul Ari. Acesta spune că ne aflăm în „deceniul paradoxurilor“, în care Wilhelm II, kaiserul austriac, a fost exilat în Olanda, în care bulgarii, „visătorii care urmăreau întronarea lui Ferdinand chiar peste Bulgaria cuprinzând toată peninsula Balcanică și Constantinopolul, plătind și cerând scuze sârbilor, fără crâcnire“, iar Turcia, „cea mai înapoiată țară din Europa“, are prima femei ministru. „Cronica ritmată“ integrează în paginile ziarului textul scris în versuri „Catilion de Sân-Ion“.
Versuri despre primarul Virgil Andronescu
Parabola „Răvașe de Sfântul Ion“, scrisă de pseudonimul D.R., ironizează mai toate personalitățile politice constănțene și nu numai din acea vreme. Bunăoară, primarului Vergil Andronescu îi este dedicată următoarea strofă :
„Conului Virgil
Deși Ion nu te-ai numit
Totuși eu te felicit.
Fiindcă ții l’al tău blazon,
Și, mulți spun că ești… nea Ion.“
Citește și: Constanța acum 100 de ani: Ziarul constănțean „Dacia“-început, influențe și sfârșit
Un alt text care abordează economia locală și națională îi aparține lui Artur Călin, intitulat „Import - Export“.
Vești din New-York, Praga, Grecia, Franța…
În aceast număr observăm o serie de știri internaționale, după cum urmează :
- „Venizelos favorabil republicii“. Știrile de la Atena anunță că Venizelos „manifestă sentimente favorabile republice“. Potrivit surselor, Venizelos dorește ca Adunarea Națională să voteze propunerea de înlăturare a dinastiei.
- „Franța și acordul dintre Jugoslavia și Italia“. Presa de la Paris a scris că „un ziar italian a pretins ca o apropiere între Italia și Iugoslavia va răsturna planul politicei franceze față de mica înțelegere“, opinii care „sunt contrare realitaței și evidenței faptelor“.
- „Noul guvern englez“. Cabinetul Baldwin se va retrage, iar D. MacDonald va forma probabil noul guvern.
- „Un alt dirijabil târât de furtuni“. Ziarele din New-York anunță că o furtună violentă a provocat ruperea legăturilor care fixau de pământ dirijabilul „Shenandoah“, având la bord un echipaj de 30. Astfel că vasul a fost „târât“ spre Canada.
- „Criza financiară din Franța Paris“. Consiliul francez de miniștri a discutat măsurile pentru rezolvarea crizei financiare. Astfel că a realizat un proiect de reducere a cheltuielilor.
- „Deraierea acceleratului de Praga“. Acceleratul de la Praga, a deraiat pe teritoriul românesc, la Maramureș. Locomotiva și două vagoane au suferit grave avarii.
În rubrica „Mișcarea portului“ sunt menționate vasule intrate în portul Constanța: „Maid of Psura“, „Spessart“, „Zoe C.M.“, „Durostor“, „Carnaro“, dar și vasele ieșite din portul constănțean: „Constantinopol“, „Triton“.
Farmaciile de serviciu au fost:
- pentru 18 ianuarie: farmacia „Victoria“, din Piața lndependenței, nr. 16, astăzi Piața Ovidiu și farmacia „Sf. Ion Botezătorul“, de pe strada Ștefan cel Mare, nr. 51, denumire actuală;
- pentru 19 ianuarie: farmacia „Ovidiu֧“, de pe strada Carol, nr. 78, astăzi bulevardul Tomis;
- pentru 20 ianuarie: farmcia „Centrala“, de pe strada Carol, nr. 79 și farmacia „Sf. Petru“, de pe strada Mircea cel Bătrân, denumire încă validă.
Citește și: Constanța acum 100 de ani: România, după Marele Război - începutul modernizării și al industrializării țării
Rubrica „Faptele zilei“ prezintă o serie de știri locale și nu numai, după cum urmează:
- „Victimele gerului“. Ciobanul Abram Popescu din Topraisar, angajatul lui Ion Nedelcu, a fost găsit degerat. Starea victimei e gravă.
- „Moartea sinucigașului Mitulescu“. În continuarea știrei prezentată în ediția trecută, numărul curent informează asupra faptului că Mitulescu a refuzat îngrijirile medicale și a decedat.
- „Strivit de un cal“. Zaharia Lucși, „argat la Gheorghe Ghitirea din Anadolchioi“, a fost strivit de cal.
- „Nenorocirea din str. D. Roșie“. Iancu Antonescu a fost lovit de caii dintr-o căruță pe strada Dumbrava Roșie, nr. 75 , denumire actuală.
- „O fetiță călcată de trăsură“ .Olga Minculescu, în vârstă de 12 ani, a fost călcată de o trăsură.
- „O statistică interesantă“. În decursul anului 1923 s-au înregistrat la oficiul stării civile 314 căsătorii, 43 divorțuri, 966 nașteri, 750 decese și 21 de adopții.
- „Mari crahuri la Ardeal Boc“. Se anunță crize economice în Ardeal, în orașele Cluj și Sibiu.
Rubrica „Din Chernigeni“, astăzi satul Pecineaga, din comuna Pecinega, județul Constanța, relatează despre „Fapte de laudă“, mai exact despre strângerea de donații realizată de șeful postului de jandarmi din localitate pentru ridicarea unui monument în amintirea eroilor căzuți pe câmpul de onoare din comuna Cobadin. „Cu această ocazie s’a citit sătenilor și pastorala trimisă de Sf. Episcopie pentru Sărbători“, se arată în finalul textului.
Anunțuri importante pentru constănțeni
La informațiuni sunt integrate o serie de știri de interes:
- Construirea de poduri în România. Vaporul german „Spessart“ a sosit din Hamburg în portul nostru, fiind încărcat cu fier pentru construirea unor poduri în România.
- Ședința Consiliului Comunal a fost fixată pentru luna ianuarie.
- Se desminte știrea că domnul Benos ar fi făcut reprezentantului sovietic de la Praga propunerea de tratative în numele guvernului francez.
- Arestarea lui Trotzki. În Londra s-a răspândit zvonul potrivit căruia poliția bolșevică politică ar fi arestat pe Lev Davidovici Troțki, intelectual marxist rus și revoluționar bolșevic.
- Știri din Rusia anunță că „guvernul sovietelor pregătește un nou împrumut intern în aur cu o dobândă de opt la sută“.
- Licitație publică. Se anunță licitația publică pentru „patru cai reformați“, care aparțin cartierului Diviziei 9-a Constanța. Licitația se va ține în oborul de cereale Constanța, de pe strada Ștefan cel Mare, denumire actuală.
- Ambasada Poloniei în Moscova. Guvernul polonez a hotărât înființarea unei ambasade poloneze la Moscova.
Citește și: Constanța acum 100 de ani: Virgil Andronescu și Vergil Chițac, doi primari liberali la distanță de un secol
Rubrica „Spectacole“ rămâne similară cu cea din numprul trecut. Astfel că la cinema „Bristol“, aflat în Piața Independenței nr. 6, astăzi Piața Ovidu, a rulat seria II-a din „cel mai frumos film american „Corsarul negru“ și o frumoasă comedie cu Zigoto..
La Cinema Regal (probabil strada Carol 52, astăzi bulevardul Tomis) a debutat celebrul profesor Melidis. Au avut loc reprezentații de magie, spiritism, sugestie. La finele programului a avut loc „Corabia lui Noe” cu Vanda Melidis în vârstă de 8 ani. Intre pauze Teatru de păpuși. La Elita Cinema, bulevardul Ferdinand, se va prezenta „Anisoaria și îndrăgostiții“, o „dramă familiară în 5 acte“. În final va fi o comedie în două acte.
La teatrul cinema „Arena Grand“, bulevardul Ferdinand a fost prezentat celebrul film „Cartea Vieții“ sau „Secretul mortului pentru patrieׅ“. Între pauze, trupa de reviste, sub conducerea lui C. Fotache vor juca „Poate că ți se pare”. La Elita Cinema a rulat filmul „Necunoscutul“, dramă familiară în 5 acte, în final fiind și o comedie în 2 acte, numita „Regele Taubatac“.
Tabloul reclamelor rămâne același ca în ediția trecută (LINK ACTIV).
Haideți să reconstituim împreună povestea Constanței de acum 100 de ani!
Dacă aveți poze, scrisori, documente etc. din Constanța anului 1924, le așteptăm pe adresa redacției tomis@ziuact.ro.
Dacă aveți poze, scrisori, documente etc. din Constanța anului 1924, le așteptăm pe adresa redacției tomis@ziuact.ro.
Despre proiectul „Constanța acum 100 de ani“
Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori ne întrebăm cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol. Publicațiile locale ale vremii, ziare, gazete și reviste, stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările cotidiene de la malul mării. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda din izvoarele scrise ale istoriei „cotidiene“ ale locuitorilor de la pontul Euxin.
Aceste surse bibliografice oferă mijlocul pentru a reconstitui imaginea Constanței din anul 1924, obiectiv pentru care cotidianul ZIUA de Constanța demarează proiectul „Constanța acum 100 de ani“. Proiectul propune celor interesați „răsfoirea“ cotidianului „Dacia“ și redarea principalelor evenimente cotidiene ale anului 1924 în edițiile viitoare ale ziarului ZIUA de Constanța.
Despre Guvern, politică și administrație în România anului 1924 puteți citi AICI.
Despre atmosfera, politicienii și administrația orașului Constanța din anul 192 puteți citi AICI.
Povestea integrală a ziarului „Dacia“ poate fi citită AICI.
Citește și:
ZIUA de Constanța lansează proiectul „Constanța acum 100 de ani“.Cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol?
Constanța acum 100 de ani: Ziarul constănțean „Dacia“-început, influențe și sfârșit
Constanța acum 100 de ani: România, după Marele Război - începutul modernizării și al industrializării țării
Constanța acum 100 de ani: Virgil Andronescu și Vergil Chițac, doi primari liberali la distanță de un secol
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii