Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:18 04 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea „Sultanul poeților”

ro

20 Mar, 2020 00:00 1639 Marime text


„Sultanul poeților” - așa a fost numit Eşref Şemizade, de către contemporanii care i-au recunoscut valoarea...Ceea ce intrigă, este supraviețuirea acestor titani ai poeziei tătare crimeene în condițiile atât de nefaste ale istoriei prin care au trecut în cei 200 de ani de ocupație țaristă și comunistă!
 
Ziarul „Tercüman/Translatorul” a apărut la exact 100 de ani de la ocupație, mentorul, celebrul Ismail Gasprinski a trăit și a scris (1851-1914) operele sale. M-am interesat cum „a scăpat” și mi s-a răspuns că 4 șefi de state îl susțineau! Se cunoaște activitatea poetului Orlî Seyit Halil (1800?- 1850?) care la 1840 a colindat mergând pe jos întreaga Crimee și a dedicat un catren fiecărui oraș întemeind astfel „Legenda Crimeii” din care voi reda un catren:
 
„Ce spunem într-o vorbă e Aqmescit vestitul
Aici noi nu mai suntem, ne termină cumplitul.
Guvernatorul este stăpânul absolut,
În fiecare casă se află soldatul rus temut.”
   (Riza Fazîl-Safter Nagaev, Istoria lit.tătare crimeene,2001, tr, G.Akmolla, 2017, p.211)
 
În anul 2004, interpretul de aur al muzicii populare și clasice tătare, Rustem Memet (ov) m-a dus în casa marelui Om Riza Fazîl care, întors din surghiunul Uzbekistanului, unde scrisese în anul 1957             către Biroul Politic al Uniunii Scriitorilor Sovietici, cerând drepturi pentru tătarii crimeeni, devenind mentorul scriitorilor. În casa lui mi s-a arătat cartea „Kozyaș Divar/Zidul Lacrimei” care era scrisă în versuri de poetul și traducătorul Eșref Abduraman oglu, sau Șemi-zade. Cartea era o modernă transfigurare a legendei populare având ca temă jertfa pentru creație, amintindu-mi mie de balada Meșterului Manole din literatura română și balcanică.
 
Am cerut cartea pe care am obținut-o greu, era singurul exemplar! În 2005, am editat bilingv, în tătară și în română (autorul scrisese în alfabet rus) volumul unic și azi în România. Dacă viața poetului a fost una reprezentativă - arestare, condamnare, lagăr - ea a cunoscut și gloria printr-o activitate literară prodigioasă. Poemul cuprinde 18 cânturi, 4176 de versuri scrise în viziunea modernă a vechilor și celebrelor legende tătare Tair și Zuhra, Kozîkurpek, Bayan, în centrul compoziției lirico- epico-drramatice aflându-se Aslîhan, femeia -simbol a jertfei, în prezent devenind legendă, film și operă clasică.
 
Poemul este expresia geniului unui popor, dar și al autorului: a fost creat în anul 1944, dar a fost tipărit mult mai târziu, după eliberarea din lagăr, în surghiun.
 
Poemul, drama eroinei Aslîhan, este expresia artistică a dramei prin care trece patria sa, Crimeea și poporul său, tătarii crimeeni! Toate popoarele lumii au creat legende, aici avem legenda creației, orice creație adevărată se realizează prin jertfă. În societățile patriarhale, jertfa este umană și aparține fecioarei sau mamei, nemurirea amplificându-se și pe baze istorice.
Începutul este epic, urmează descrierea stepei aride, inegalitatea socială oferită de Bekbav, un om sărman cu trei feciori, subliniază drama: etapele vieții sunt conform tradiției milenare a poporului tătar, până la 3 ani copilul se joacă, la 5 ani paște turma de oi în opinci, la 10 ani călărește, la 12 ani intră în societate (participând la tepreș, kureș), la 15 ani iese învingător (la întreceri sportive), la 18 ani se îndrăgostește, la 20 de ani devine bărbat. Poate să meargă în lume în căutarea norocului, de fapt este inițierea prin călătorie. Motivul timpului este dramatic, lirismul impresionează în versuri care în tătară evidențiază talent poetic genial.
Figura tiranului Stalin este un moment al istoriei trăite de însuși autorul acestei opere de o mare realizare artistic-literară:
 
„Ce de popoare asuprite
Din patrie sunt surghiunite.
Istoria, națiunea, o lume,
Mormintele le-a șters de nume.
 
Fără oprire moartea vine,
Năvalnic trupul să-i domine.
Și «dumnezeul pământesc»
Predatus-a Celui Ceresc”.
 
În poem, Eșref Șemizade eternizează 4 tipuri umane diabolice: sfântul Muslim, ajutorul lui, Turchian, Ciolpan, doi bărbați și două femei care uneltesc împotrica celor cinstiți. Trei elemente se află în țesătura simbolurilor naționale: înfășurarea după baia ritruală a mortului, rochia roșie, culoarea sângelui și caftanul violet, culoarea cadaverică. Structura și compoziția, limba literară folosită, metaforele și comparații
le unice, evidențiază puternic tabloul suferinței femeii zidite, imaginea zidului surpat, precum și omagiul adus limbii sale materne:
 
„E limba mea, e limba ta
Tot neamul nostru-l stăpânea,
În inimă , în creier este,
În vene și în sânge crește.
 
Aceasta este limba vie,
Suptă din mamă în pruncie.
E limba cea șoptită-n leagăn,
Cu ritmul versului deplin.”
 
Îmi permit să redau în tătară o strofă și traducerea ei în română, pentru că limba este una din condițiile întregirii unui popor:
„Yedi yüz yıl evvel bu til          “Cu şapte sute de ani în urmă
Halkara til tanılğan.                    A devenit limbă universală.
Dıplomatlar bizim tilni               Diplomații limba noastră
Ogrenmege ıntılğan.”                 O învățau ca limbă oficială.”
   
 (Güner Akmolla, “Eşref Şemizade, Zidul Lacrimei, vol.bilingv, 2005, ISBN 973-87122-6-2, ed.Boldaş).
 
Despre Güner Akmolla
 
Poetă, prozatoare, traducătoare, membră a filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, dar și a Uniunii Scriitorilor Tătari din Crimeea, Güner Akmolla a fost profesor de limba română, iar o parte majoră din activitatea sa, literară și nu numai, se plasează sub semnul interculturalității. Provenind dintr-o familie de tătari crimeeni care a dat 8 deținuți politici, s-a implicat masiv în recuperarea imaginii unor personalități marginalizate sau persecutate de regimul comunist.
A debutat poetic după '89, în limba tătară, în revista Karadeniz. Autoarea a fost distinsă, în 2015, cu premiul filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, pentru volumul ce cuprinde poemul eminescian Luceafărul, în trei alfabete și limbi - română, tătară și turcă. 


Sursa foto: Arhiva personală a autoarei

Citește și:
 

#citeșteDobrogea: Personalitatea omului de cultură tătar crimeean Riza Fazîl (1929-2016)


#citeșteDobrogea: Bekir Çoban-Zade, promotor al erei moderne în cultura tătarilor crimeeni

#citeșteDobrogea: Personalități tătare în Dobrogea secolului XX (galerie foto)

#citeșteDobrogea: Mehmet Niyazi - poetul național al tătarilor crimeeni din România (1878 -1931)
 
                                          
                                                                                                                  
      
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Comentarii








Cele mai recente postari