Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:53 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

16 Oct, 2020 00:00 3995 Marime text

O lucrare importantă, scrisă de academicianul român Ion Simionescu, în anul 1939, este „O ţară din poveşti”, vol. I, care prezintă, alături de imagini, cele mai frumoase locuri dobrogene. Cartea îi este dedicată stimatului coleg A. Lapedatu, profesor la Universitatea din Cluj. Un alt aspect notabil este faptul că prefaţa a fost semnată chiar de Ziua Învierii din 1928 de către autor, chiar dacă volumul a fost publicat 11 ani mai târziu.

Şi cum putea să înceapă o lucrare atât de vastă despre pământul dobrogean decât cu precizarea: „Cel care cunoaşte trecutul istoric al Dobrogei şi a călcat mai îndelung pământul ei, nu va socoti drept exagerare părerea că ea nu are seamăn în Europa”. Imaginile se îmbină perfect cu prezentarea „la pas” a Dobrogei.



Capitolele sunt denumite după popasurile făcute de autor:
  • „De la Galaţi la Tulcea”, „Munţii Măcinului”, „Spre Iacobdeal”, „De-a lungul braţului Sf. Gheorghe”,
  • „Pe valea Taiţei”, „Prin mireasma Teilor”, „Pe braţul Sulinei”, „Insula Şerpilor”,
  • „Popina Raselmului”, „Cherhanalele”, „În lungul Raselmului”, „Apus de soare pe Denistepe”, „
  • Tulcea-Constanţa”, „Hârşova-Cernavodă”, „Pe drumul Englez”, „Prin stepă”,
  • „În lungul coastei”, „Printre dealurile de la sud”.
 
Textul reprodus mai jos este citat din lucrarea „O ţară din poveşti”, vol. I”
 

Cu Domnul Mollt, tovarășul meu de drum din singurătatea plaiurilor dobrogene, mă împrietenisem deabinele. Căruţa lui nu era nici mai bună nici mai rea decât toate cele dobrogene, aproape la fel, bine fereoote la încheieturi şi cu draghina înaltă la spete.

Avea cai buni, iarăși ca mai toți nemții ori de unde ar fi, în Bugeacul basarabean, la Cisnădioara ori la Caramurat. Ţinea la ei, îi îngrijea; hamurile erau mereu ca noi, "înzorzonate cu tot soiul de canafuri şi alămuri lucitoare.

,,Herr Mollt" îmi prinsese obiceiul şi scopul drumurilor mele. Nu astepta să-i spun unde să se abată.

 

Citește în format integral
 

Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază

 

De vedea în cale un dâmb mai răsărit, cârnea caii într-acolo, apuca prin mirişti. Noroc de brazda moale în care se înfundau roţile, domolind sdruncinătura căruţii.

Abea mai târziu, după vreo doi ani, a crezut de cuviinţă să înlocuiască sacul umplut cu fân, printr-un scaun pe arcuri. ,,Herr Mollt", înalt, bălan, cu ochii verzui, făcea parte din colonia de nemţi, venită din Rusia şi aşezată la Malcoci lângă Tulcea pe la mijlocul veacului al 19-lea.

Se cunoaște îndată ca satul e locuit de nemți, nu numai prin biserica râdicată pe un umăr de deal, în văzul tuturora, cu turnul piramidal având la bază săgeţii 4 turnuleţe mici, dar şi prin casele mari, spaţioase, cu gospodărie aşezată.

Neamul acesta de oameni, harnici, uşor îşi fac culcuș comod oriunde se aşază. Satele lor le recunoşti îndată, după casele puse la linie, dealungul străzilor largi, adesea umbrite cu arbori.

 

Uliţele sunt însă tot întortochiate, dar curţile împrejmuite

 

Deosebirea se vede imediat, mai ales acolo unde în preajma satului nemţesc vin sate cu alte neamuri. Așa e la Caramurat pe drumul dintre Constanța și Hârsova. Intâi vine satul tătăresc, cu case de lut puţin înalţate de la pământ, având ferestruici cât pumnul.

Nici îngrădituri, nici pomi. Cum sunt pietrele funerare din cimitirul lor, înfipte în vrai-ştea stepei, tot așa și casele sunt împrăștiate fără nici o orânduire. Nici nu le vezi din depărtare, aşa de mult se confundă cu galbănul pă­mântului. După o bucată de drum, treci prin satul românesc.

Casele stuhuite sunt mai înalte; strălucesc prin curăţenia varului proaspăt dat. Uliţele sunt însă tot întortochiate, dar curţile împrejmuite.

E dreptul că mai la toţi gospodarii, uneltele sunt  asvârlite întâmplător în ogradă, ca şi dincolo, la tătari, dar câţi­va salcămi tot dau umbra copiilor, în arşiţa nămezei. 

 
DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.   

 
 
Citește și:
 

#citeşteDobrogea „Știm toate colţurile din lume, dar nu ne înfiorăm la frumuseţile, fie și sălba­tece, ascunse în țară “. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Dobrogea la 1896 - Mărturiile unui biograf uitat, locotenentul Athanasie Napoleon Starea aşezărilor, Insula Șerpilor şi alte date generale (III) (galerie foto)

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari