Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
16:16 18 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Colonizările agricole după Primul Război Mondial, în localităţile dobrogene

ro

21 Dec, 2022 00:00 3463 Marime text
 

Colonizările cu ţărani din alte zone ale ţării, în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră au asigurat o repartiţie omogenă a populaţiei rurale.Ţăranii colonizaţi urmau să primească suprafeţe de 25 de hectare, care să le asigure un trai decent pentru ei şi familiile lor.

Foştii combatanţi din timpul Marelui Război au primit loturi de pământ, la iniţiativa generalului Rasoviceanu. Existau 13 zone de colonizare, delimitate strict.  Foștii soldați  proveneau din rândul regimentelor 40 Călugăreni  și 9 Vânători. Toți acești veterani primeau câte 25 de hectare, fiecare.

Până în 1928 se stabiliseră în coloniile rurale militare 427 familii care primiseră 9000 ha, precum și sume de bani cu ajutorul cărora să poată achiziționa case în care să locuiască cu familiile lor, să le construiască sau să își cumpere inventar agricol cu ajutorul căruia să poată lucra suprafețele primite.
 
În coloniile rurale erau disponibile 34.000 ha, ce urmau a fi împărțite coloniștilor, aceștia urmând să primească câte 6 hectare fiecare familie, 2000 mp pentru loc de casă și un hectar de pășune pentru a avea unde să își pască turmele, la marginea localității.
Cei care achitau contravaloarea terenurilor primite urmau să primească și titluri de proprietate care să întărească și mai mult statornicia celor așezați pe teritoriul dobrogean.
 
În anul 1924 au fost colonizați 940 de coloniști, numărul acestora fiind în creștere în următorii patru ani, până la 1715 coloniști. Aceștia au primit o suprafață de 75434 ha teren arabil și 1715 islazuri, a câte un hectar fiecare.

Dintre coloniști, 826 dintre aceștia s-au așezat pe loturile primite. Neavând locuințe, coloniștii și-au amenajat bordeie semiîngropate, iar mai apoi și-au construit case trainice.

Unele familii s-au îndreptat către Dobrogea ca urmare a promisiunilor făcute de autorități, chiar dacă nu erau trecute pe listele de împroprietărire. Autoritățile au întârziat procesul de colonizare și au provocat nemulțumiri. Fondurile alocate au fost insuficiente, iar însămânțările s-au realizat cu dificultate.

În județul Tulcea și în special în Delta Dunării colonizările au oferit posibilitatea stailirii unor coloniști care au primit 5 hectare. Unii responsabili cu împroprietărirea au săvârșit abuzuri, însușindu-și loturi de pământ arabil ce însumau 40-80 de hectare, în zone foarte bine poziționate.

În acest context au venit și comunitățile de macedoromâni de la sud de Dunăre, din Veria, Meglenia, Macedonia, Tracia Orientală și Caterina. Fiind afectați de presiunile grecilor și ale turcilor, au căutat să se stabilească într-o zonă care să le ofere pământ fertil, pășuni întinse, ape curgătoare și ieșire la mare. Acest loc era Dobrogea și multe familii de aromâni și meglenoromâni se vor stabili aici.

Surse bibliografice
Dumitru Șandru, Populația rurală a României între cele două războaie mondiale, Editura Academiei Române, Iași, 1980
Apostol Culea, Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea, Editura Casei Școalelor, 1928
Dacia, an IX, nr.206/26 nov.1922
Dacia, an XII, nr. 17 /23 ian.1925
Dobrogea Jună, an XVIII, nr.138/18 iun. 1925



Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Citește și: #citeșteDobrogea Piloți români în cel de-al doilea război balcanic (GALERIE FOTO)
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari