Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:20 31 01 2023 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Piloți români în cel de-al doilea război balcanic (GALERIE FOTO)

ro

15 Dec, 2022 00:00 981 Marime text

În cel de-al doilea război balcanic, Armata română a fost mobilizată și a trecut la sud de Dunăre, începând cu data de 3 iulie 1913. Existența Serviciului de aeronautică militară se subordona Inspectoratului General al Geniului. Parcul de aeroplane și existența a două școli de pilotaj asigurau un sprijin pentru armată și pe cale aeriană.

În 1913 se organizau cele două școli de pilotaj, configurând două secții. În Secția I își desfășurau activitatea 7 ofițeri, care dispuneau de 5 aeroplane. Această secție dispunea de un aerodrom la Corabia. Existau două aeroplane FARMAN III, fabricate la Chitila, în atelierele care aveau acest obiect de activitate.

Această secție era comandată de căpitanul Ștefan Paraschivescu, era subordonată Corpului II Armată.  Printre piloții acestei secții îi putem aminti pe:
  • căpitan Andrei Popovici,
  • căpitan Constantin Beroniade,
  • căpitan Ștefan Protopopescu,
  • locotenent Gheorghe Negrescu,
  • locotenent Alexandru Pușcașu,
  • locotenent Simion Chișcăneanu,
  •  locotenent Ovidiu Pârvulescu,
  • locotenent Alexandru Popescu
  •  și inginerul aviator Aurel Vlaicu.
Acesta a fost invitat de Ministerul de Război să participle cu aeroplanul VLAICU 2, pe care el însuși îl realizase, la operațiunile militare de la sud de Dunăre, împotriva Bulgariei. Aurel Vlaicu încheiase un contract cu Ministerul de Război la 9 iulie 1913, în contract fiind stipulată această colaborare. Inginerul era însoțit de mecanicul său Miron Maieraș. Statutul celor doi era acela de functionari civili, aflați în serviciul armatei, fiind la rândul lor mobilizați.

Aurel Vlaicu urma să primească indemnizația unui căpitan cu sporul de 1/5 indemizație de activitate, fără gradație, primirea unui spor de intrare în serviciul armatei și alocația de hrană pe care o primea zilnic. Mecanicul Maieraș, urma să primească o diurnă de 200 lei, fără alte sporuri sau indemnizații. Contractul încheiat intra în vigoare în momentul semnării și se întrerupea în momentul încheierii conflictului, prin încheierea unui tratat de pace. Cei doi urmau să beneficieze de tratament medical gratuit în spitalele militare și chiar dreptul de a primi o pensie.

Reparațiile și întreținerea aparatelor de zbor era responsabilitatea Ministerului de Război. Contractul avea durata de un an și o valoare de 9600 lei.

În Secția a II-a se aflau 8 ofițeri, doi militari în termen și 9 aeroplane de diferite tipuri, precum cele de tip BLERIOT-biloc, echipate cu motoare de 80 CP. Două aeroplane de tip BLERIOT-monoloc, erau achipate cu motoare de 70 CP. Două biplane tip M.FARMAN-biloc, erau echipate cu motoare de 70 CP. Aceste aparate de zbor se aflau în perfectă stare de funcționare. Avioanele cumpărate din străinătate și intrate în proprietatea secției, erau două aeroplane MAURICE FARMAN, dotate cu motoare de 80 CP, două aeroplane  BRISTOL COANDĂ, cu două locuri, ce aveau în dotare un motor de 80 CP și un aeroplan VLAICU 2, dotat cu un motor de 50 CP.
Această secție beneficia de un aerodrom la Segarcea, iar un altul la Bechet.

Această secție era comandată de căpitan G.V. Bibescu, acționând la comanda Corpului I Armată. A fost organizată în două escadrile active și o escadrilă de rezervă.
Printre piloții secției a II-a îi putem menționa pe:
  • Căpitan Constantin Fotescu,
  • Căpitan Nicolae Capșa,
  • Căpitan Ioan H. Arion,
  • Soldat Polihroniade Vacas,
  • Căpitan Alexandru Sturdza,
  • Locotenent Gheorghe Mavrodi,
  • Sublocotenent Emil Back-Vary
  • Soldat Petre Macavei
Escadriala a II-a avea în dotare 4 aeroplane tip BLERIOT, cu două locuri, cu motoare de 80 CP și 2 aeroplane tip BLERIOT, cu un singur loc, cu motoare mult mai mici, de 50 CP.


Așadar, în cel de-al doilea conflict balcanic aviația militară română s-a organizat și a încercat să pună în practică cunoștințele teoretice, bucurându-se de aportul unor personalități ale domeniului, precum inginerul aviator Aurel Vlaicu.
 
Surse bibliografice:
***Istoria aviației române, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984
Valeriu Avram, Istoria aeronauticii militare române.1910-1916, Editura Tiparg, Pitești, 2003
Valeriu Avram, Ana Maria Gușă, Paul G. Sandachi, Contribuții românești în aeronautică la începutul secolului XX, Editura Europa Nova,m București, 2000
***Campania militară a României în 1913, Editura Etnologică, București, 2013


 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Construcții și reparații mecanice în Constanța interbelică

 
Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?

Comentarii