#GhidDobrogean1924 (VIII) Reclame interbelice de la malul mării - „Banca Chrissoveloni, face toate operațiunile de bancă“

 
Cele aproape 200 de pagini ale volumului „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” ne poartă cu un secol în urmă, în atmosfera interbelică a urbei pontice aflate în plin avânt economic.
 
Lucrarea a fost alcătuită de Th. Ionescu și I. N. Duployen și este gândită ca o prețioasă călăuză, atât pentru turiștii sosiți pe litoral, dar și pentru localnicii care se puteau astfel familiariza cu istoria, geografia sau etnografia spațiului dobrogean.
 


Buni cunoscători ai oraşului de la malul mării, autorii îl pun în lumină sub toate aspectele şi reuşesc să trezească interesul prin modul pitoresc de prezentare și structurare a materialului.
 
Un parfum de epocă se degajă din textele de promovare (prime încercări de publicitate) dedicate firmelor existente în Constanța: hoteluri, restaurante, drogherii, ateliere de manufactură sau reparații, bănci, societăți de asigurări, magazine de coloniale, prăvălii de încredere, medici, avocaţi etc. Toți cei care și-au dorit promovarea afacerii au apărut în acest ghid, cu tiraj impresionant, răspândit de editorii săi pe tot teritoriul României.
 
Astfel că, reclamele prezentate în volum sunt de-a dreptul savuroase și în număr covărșitor. În cele ce urmează vom prezenta o parte din anunțurile integrate în lucrare.
 
Dacă data trecută am adus în discuție bijuteriile și casele de schimb, iată că astăzi vom vorbi despre băncile din Constanța anului 1924.
 
Constănțenii puteau merge la Banca Chrissoveloni, unde se puteau face „toate operațiunile de bancă“. Reputata bancă avea sucursale peste tot în țară, în Brăila, Constanța, Cluj, Cernăuți, Galați, dar și în miezul Americii, în New-York. De asemenea, mai avea o filială în capitala Turciei, Constantinopol, Istanbulul de astăzi.

Banca Agricolă se afla pe strada Grigore Cantacuzino. Sediul Central se afla în București, pe strada Lipscani, numărul 1. Avea sucursale în  Brăila, Botoşani, Buzău, Bazargic, Craiova, Calafat, Galaţi, Giurgiu, Călăraşi, Tecuci, Cernăuţi, T-Măgurele, Tulcea. Aici se executau „ordine de bursă, plăţi şi incasări, emite, cecuri şi scrisori de credit asupra tuturor ţărilor“.
 
Pe strada Petre Rareș, numărul 5, se afla Banca Centrală de Comerț, sub direcțiunea lui Artur Calin. Reclama recomandă banca unde se primeau „depozite spre fructificare“.
 
Sucursala Constanța a Băncii Elino-Române se poziționa pe strada Lascăr Catargiu, numărul 8 bis. Asemenea băncilor ante-prezentate aici se efectuau „orice operaţiuni de bancă, secţiune de Comision Cereale şi Mărfuri“.
 
Banca Generală a Tărei Românești avea sediul central în București pe strada Lipscani, numărul 10 și o sucursală în Constanța, dar și în Braila, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Giurgiu, Oradia Mare, Ploeşti, Sepsi-sân, Georgi, Turnu-Magurele. Banca era afiliată cu Banca Basarabiei-Chișinău cu sucursale în Bălţi, Bender, Ismail, Soroca,  Cetatea Alba Şi Calaraşi.
 
Strada Lahovari găzduia, la numărul 14, Banca Transilvania. Aici se făceau „orice operațiuni de bancă“, dar și cu „mașini agricole, precum, secerători, cositoare, semănătoare, pluguri, rezerve pentru tot felul de maşini, cheag, lână și cereale“.
 
Va urma.
 

Descarcă gratuit volumul „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” de Th. Ionescu și I. N. Duployen