#DobrogeaDigitală „Cu puţină bună-voinţă şi neglijind niţel intrigile şi cancanurile politice, se vor obţine rezultate frumoase”

 
Un articol despre inundațiile devastatoare de pe valea Kara-su, din urmă cu mai bine de un veac, apare în ziarul „Dobrogea jună”, XI, nr. 29,  din 11 iunie 1915 (indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ ).
Se iau în discuție problemele majore din această „regiune de jale şi amar”, unde culturile cele mai rodnice din Dobrogea erau periodic acoperite de ape, iar soluțiile întârziau din cauza birocratismul, a nepăsării sau a intrigilor politice, menite doar să înghită bani și să amâne la nesfârșit lucrările salvatoare, spre disperarea țăranilor năpăstuiți și rămași, adesea, muritori de foame.
 

„Cine a cunoscut fertilele terenuri de pe cunoscuta vale - vale care începe de la eşirea din Cernavoda, prelungindu-se până aproape de Murfatlar -, este astăzi trist impresionat văzând mii de pogoane din cel mai bun şi arabil pământ, transformate în bălți şi pe care stuful a început să le năpădească.
În toamna anului trecut s'au făcut ca de obicei sărnănăturile de grâu, căci nimeni n'ar fi putut bănui că cu începerea primăverii aceste admirabile terenuri de cultură vor fi inundate. Cum s'au produs aceste inundaţii? Precis nu se ştie. Cei în drept, cărora m-am adresat, n'au putut să mă lămurească, ba unii ignorau chiar lucrurile, dând dovada nepăsării lor.
Din cercetările mele personale, ar reeşi că nenorocirea - căci este o adevărată nenorocire pentru bieţii săteni - se datoreşte mai multor cauze. Astfel, se spune că conducta de apă a oraşului Constanţa, care pleacă din dreptul ostrovului Hinog, de pe Dunăre, spărgându-se în mai multe rânduri, o parte însemnată de apa s'a infiltrat în aceste terenuri. De asemenea se zice că bazinurile de decantare ale instalaţiei de apă crăpând, toată apa s'a scurs în valea Kara-su, inundându-se culturile. Deşi nu cred ca aceasta să fie cauza principală, totuşi socot că pentru o parte din terenurile din apropierea zisei instalații, lucrul să fie cu putință. Pentru terenurile mergând de la staţia Saligny spre Medgidia şi anume în dreptul satelor Ştefan cel Mare, Azizia şi Facria, cred că dezastrul se datoreşte lacurilor de la Cilibichioi şi Medgidia, umflate prin ploile de astă iarnă şi primăvară. Nu este exclus cazul că unele isvoare subterane din zisele lacuri, să-şi fi mărit debitul şi în consecintă să fi contribuit la unflarea lor, Unii mai pretind că şi infiltrarea apelor Dunării ar fi contribuit să mărească calamitatea. Această părere o cred nefondată, căci în ultimii ani cu toate că apele Dunării au fost mari, n'am înregistrat totuşi nici un fel de inundaţie. Este deci mai probabilă părerea că inundaţiile au provenit din umflarea lacurilor Medgidia şi Cilibichioi etc., prin ploi şi isvoarele subterane care şi-au mărit debitul. Dar indiferent de cauze, fapt este că mii de pogoane, aparţinând în marea lor majoritate sătenilor, au fost complect inundate, bucatele distruse, şi cu trista perspectivă de a nu le putea utiliza nici în anii viitori, întru cât întinse suprafete au fost transformate în adevărate bălţi, apa având o adâncime până la 1 metru şi chiar mai mult.
Trebue să mai menţionez că pentru satele situate pe marginea Văii Kara-su aceste terenuri sunt singurele cu adevărat fertile, scăpându-le de nevoi în vreme de secetă, ast-fel că perderea lor este îndoit de simţită. Aşa stând lucrurile, desigur că cititorul îşi va pune în mod involunatr întrebarea: dar oare nu se ocupă sau nu s'a ocupat nimeni de această situaţie precară? Nu este folos să arăt aci, pe scurt. cum au privit chestiunea - aceea a bălţilor, căci de inundaţii ca acele actuale nu putea fi vorba, întru cât nu le mai avusesem-, diferiţii prefecţi care s'au perindat în capul judeţului, precum şi diferitele guverne care s'au succedat la cârma statului. Chestiunea a fost abordată încă de acum 10-12 ani, propunându-se de către un grup de capitalişti olandezi, secarea bălţilor, eventual drenarea lor până la Dunăre.
În schimbul acestor lucrări, capitaliştii cereau, fireşte, concesia terenurilor, astfel asanate, pe un număr de ani. Alte grupuri de capitalişti au făcut în diverse rânduri diferite alte propuneri. Toate au fost respinse din motive de amor propriu sau orgoliu naţional rău înţeles. Se răspundea invariabil că zisele lucrări trebuesc făcute de inginerii noştri şi cu capital românesc. Răspuns frumos, dar numai atât, căci folosul nu s'a văzut nici o dată!
Pe timpul prefectoratului dlui C. Irimescu, pe cât ştiu, s'a reluat chestiunea şi d-sa a făcut demersuri în sensul de-a se da o soluţie fie prin concesiune, fie alt-fel. După d-sa d. Luca Oancea, fostul prefect, a reîmprospătat demersurile şi prin două rapoarte documentate a arătat din nou necesitatea absolută de-a se rezolva această importantă lucrare. Pe cât ştiu, d. Oancea a isbutit de-a interesa la propunerile d-sale pe Marele nostru Rege Carol I şi că M. Sa a vorbit despre aceasta d-lui A. Constantinescu, ministrul de Domenii. Ministerul pare că a ordonat şi studiile necesare. care s'au şi făcut în parte.
Dar cu atât ne-am ales! Nici guvernul conservator nici cel liberal, n'au găsit că este necesar, să dea o grabnică deslegare propunerilor făcute şi acestor tergiversări datorăm în parte, nenorocita situaţie de azi.
De sigur că evenimentele prin care trecem vor fi jucat un rol covârşitor în luarea unei deciziuni, dar nu este mai puţin adevărat că şi indolenţa îşi are partea ei de vină.
Birocratismul, formele, studiile şi parastudiile care înghit fondurile înainte de a se începe însăşi lucrarea, - iată unele din adevăratele cauze a stării actuale de lucruri.
Nu voim ca alţii să le facă, dar nici noi nu grăbim cu începerea unor lucrări care ar putea da culturilor de tot felul, suprafeţe întinse pe care le evaluez la un minimum de 3-4000 hectare. Toate acestea în ceea ce priveşte drenarea bălţilor în complexul lor. Parţial, ar trebui neapărat ca cei în drept să ia dispoziţiuni ca să se salveze, cât mai este timp, terenurile inundate anul acesta, redând sătenilor pământurile perdute şi fără de care, la cea mai mică secetă, vor rămâne muritori de foame.
Nu am pretenţia şi nici intenţiunea de-a propune o radicală şi adevărată soluţiune, căci nu am posibilitatea de-a face studiile necesare. Ceea ce îndrăznesc a supune atenţiei celor în drept, este o ameliorare a situaţiei actuale, scăpând locuitorii de primejdia ce-i ameninţă. Pe cât mi-am putut da seama, am convingerea că, cu relativ puţine parale s'ar putea face foarte mult.
Ast-fel cred că un canal care ar porni cam în dreptul şoselei Mircea Voda - Saidia, paralel cu linia drumului de fier, folosind gropile de împrumut ale acestei linii şi mergând până la Cernavoda, ar putea suge surplusul de apă, scăpând terenurile inundate. Apa s'ar strânge aproape de Cernavoda, fie într-un bazin fie în colectoare speciale şi ar fi refulată în Dunăre printr'un sistem de pompe.
Lucrările n'ar putea costa - umila mea părere - de cât câteva sute de mii de lei şi s'ar putea întrebuința la lucrări numai ţărănimea. Este ştiut că cu toată criza din ăst an, guvernul a decretat totuşi unele lucrări importante şi în scopul de-a ocupa o parte din braţele disponibile. Nu s'ar putea oare ca şi această lucrare să fie coprinsă într'acele considerente urgente şi de folos obştesc? Dar judeţul n'are nici un interes în această privinţă! Consiliul Judeţean n'ar trebui să se sesizeze şi să ia măsuri?
Dl. Mumuianu, prefectul judeţului, nu găseşte că ar avea ocazia să-şi lege numele de o operă folositoare -şi de-o absolută şi superioară necesitate? Dacă da, atunci să se pue pe lucru şi va fi bine cuvântat de sutimile de săteni care-şi văd perdute ţarinile cele mai productive din Dobrogea.
Dar parlamentarii noştri, nu se găsesc nemerit să se ocupe niţel şi de interesele ce le reprezintă? Ar avea cel mai nimerit prilej să dovedească, că nu s'au ales numai pentru că să-şi satisfacă ... vanitatea şi că înţeleg să-şi apere judeţul, punând în joc toată influenţa lor. Dar tare mă tem că onoraţii noştri parlamentari - care, fie zis în treacăt, n-au prea dat semn de viaţă în parlament-, se vor mulţumi să dea din umeri zicându-şi că, până la noile alegeii, totul va fi ... uitat. Eu totuşi, fără a fi autorizat de săteni, îndrăsnesc să solicit în numele lor, atât din partea d-lui prefect cât şi din partea parlamentarilor, ca să-şi însuşească chestiunea făcând grabnice demersuri pentru o rezolvire, fie şi provizorie, a stării de lucruri semnalate.
Înainte de a termina mai am o rugăminte şi anume: nu cred cei în drept să se cuvine să dispenseze de plata foncierei pe sătenii care n'au putut profita de locurile lor? Pe cât ştiu satele năpăstuite au făcut câte-va petiţiuni cerând ajutorul statului şi dispense de plata foncierei. Se pare însă că rugămintea lor a fost pusă la dosar sau este poate în studiu ... Mai multă solicitudine pentru aşa zisa «talpa ţării» n'ar strica, mai cu seamă în timpurile de faţă, când ne punem toată nădejdea în țărănime.
Am convingerea că cu puţină bună-voinţă şi neglijind niţel intrigile şi cancanurile politice, se vor obţine rezultate frumoase, salvând o întreagă regiune de jale şi amar.
Cei în drept au cuvântul.”

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: arhiva Adrian Ilie

Citeşte şi:

#citeşteDobrogea Valea Kara-Su în hărţi medievale (galerie foto)