Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:15 25 02 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea „Cataloi, poate cel mai interesant sat din Dobrogea”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

ro

02 Sep, 2020 00:00 2106 Marime text

Ion Simionescu se naşte la Fântânele, judeţul Bacău, viitorul geolog şi paleontolog român Ion Simionescu. Rămas orfan de mic copil, Ion Simionescu a fost crescut la Botoşani de bunica lui. După absolvirea liceului, a studiat la facultatea de Știinţe Naturale a Universităţii din Iaşi, unde a fost elevul chimistului Petru Poni şi al geologului Grigore Cobălcescu.

Fiica sa, Cecilia Maria Simionescu (1900 - 1961), a devenit cunoscută cu pseudonimul Sanda Marin ca autoarea unei faimoase cărţi de bucate.

Recunoaşterea meritelor excepţionale ale lui Ion Simionescu în paleontologia şi stratigrafia Mezozoicului european reiese deosebit de clar din faptul că lucrările sale au fost şi sunt folosite în elaborarea celor mai mari tratate şi monografii publicate de-a lungul timpului. Este suficient să menţionam că încă de la tratatul asupra Cretacicului al lui Kilian (1910) şi cel de stratigrafie al lui E. Haug (1921) şi până la marile tratate de paleontologie din prezent, opera lui Ion Simionescu rămâne o bază de abordare a realităţilor paleontologice din această parte a Europei.

La cele arătate, trebuie să mai adăugam şi valoarea ştiinţifică deosebită pe care o prezintă colecţiile de mii de exemplare fosile mezozoice pe care Simionescu le-a adunat, prelucrat şi lăsat Muzeului Paleontologic de Originale al Laboratorului de Geologie al Universităţii din Iaşi, ele reprezentând un material comparativ inestimabil mult râvnit de toţi cei care lucrează în domeniu.

De asemenea, vom aminti şi bogata bibliotecă de specialitate adunată cu grijă de profesor decenii la rând şi păstrată astăzi, ca fond de o deosebită valoare, în cadrul filialei de Geologie-Geografie a Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu” din Iaşi. Multe dintre volume poartă dedicaţia autografă a autorilor de pe toate meridianele globului, fiind unicate pe plan naţional.
 
 O lucrare importantă, scrisă de academicianul român Ion Simionescu, în anul 1939, este „O ţară din poveşti”, vol. I, care prezintă, alături de imagini, cele mai frumoase locuri dobrogene. Cartea îi este dedicată stimatului coleg A. Lapedatu, profesor la Universitatea din Cluj. Un alt aspect notabil este faptul că prefaţa a fost semnată chiar de Ziua Învierii din 1928 de către autor, chiar dacă volumul a fost publicat 11 ani mai târziu. Şi cum putea să înceapă o lucrare atât de vastă despre pământul dobrogean decât cu precizarea: „Cel care cunoaşte trecutul istoric al Dobrogei şi a călcat mai îndelung pământul ei, nu va socoti drept exagerare părerea că ea nu are seamăn în Europa”. Imaginile se îmbină perfect cu prezentarea „la pas” a Dobrogei.

Capitolele sunt denumite după popasurile făcute de autor: „De la Galaţi la Tulcea”, „Munţii Măcinului”, „Spre Iacobdeal”, „De-a lungul braţului Sf. Gheorghe”, „Pe valea Taiţei”, „Prin mireasma Teilor”, „Pe braţul Sulinei”, „Insula Şerpilor”, „Popina Raselmului”, „Cherhanalele”, „În lungul Raselmului”, „Apus de soare pe Denistepe”, „Tulcea-Constanţa”, „Hârşova-Cernavodă”, „Pe drumul Englez”, „Prin stepă”, „În lungul coastei”, „Printre dealurile de la sud”.
 
Textul reprodus mai jos este citat din lucrarea „O ţară din poveşti”, vol. I”

 

"Cataloi e poat e cel mai interesant sat din Dobrogea, în privinţa amestecului de neamuri. Nemţii au venit aici din Basarabia. S-au așezat pe muchea de dâmb din drumul cătră Frecăței. Le cunoşti îndată neamul, după casele alineate, mari, ca a tuturor nemţilor, Jos în vale sunt însă și mulţi bulgari. Drept decor deosebit, către toamnă, stau şiragurile de ardei înroşiţi sub streşina casei, cu culori vii pe la ferestre şi în lungul prispei. Printre ei sunt amestecați românii, veniți tot din Basarabia.
 
Cătră sară, trec pe sub ferastra unde găzduiesc tineri cântând. La început m-au minunat. Români să cânte-n cor, cam rar se aude. Glasurile se desluşesc tot din ce în ce mai bine. E un cântec italian, săltăreț, cu tonuri curate de tenor. Veneau de la lucrul câmpului coloniștii italieni din mahalaua unde mă găseam. A doua zi dimineaţă, cea dintâi grijă a fost să le văd gospodă­riile. Din curte ieşau copiii cu ochi de cărbuni şi părul cârleonţat.
 
Tablou din Italia meridională. O neorânduială latină  se vedea în fiecare gospodărie iar liniștea  satului era întreruptă de chemări gălăgioase. Departe de locul lor de origină, aproape nimic nu ş-au lăsat din obiceiuri. De la Cataloi,şoseaua trasă drept, trece pe lângă Enichioi, sărăcuţ. Dealurile de piatră arsă îşi îngrămădesc gheburile largi spre Congaz, loc unde se încrucişază multe drumtri. Miros de mâl dospit adus de o undă răcoroasă de vânt îţi irită nările."

 
 
Citește în format integral

DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.   

 
 
Citește și:
 
Evocări și portrete din Constanța veacului trecut (III). Ion Simionescu și Mihai Codreanu - „Thalassa! Thalassa!”

Ion Simionescu - geolog şi paleontolog, profesor și membru al Academiei Române

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii