Saga imobilului „înghițit” de Primăria Mangalia Moștenitorii familiei Vișă, blocați de termenele legale în lupta pentru despăgubiri

• Rădăcinile acestui litigiu coboară în anul 1948, când Ion Vișă cumpăra pentru fiica sa minoră, Eva Victoria, un imobil compus din casă și un teren de 220 mp în Mangalia

 
O bătălie juridică începută în urmă cu peste două decenii pentru o casă construită în 1948 și demolată ulterior pentru a face loc actualului sediu al Primăriei Mangalia a ajuns într-un nou punct critic. Recent, magistrații au respins cererea de urgentare a despăgubirilor, considerând-o „prematură”, însă moștenitorii au atacat decizia cu apel chiar în urmă cu câteva zile.
 
Dosarul 20106/3/2024, aflat pe rolul Secției I Civile, reprezintă ultima încercare a reclamanților Draia (fostă Gaurici) Eva Victoria, Vișă Lucian Ionel și Vișă Daniela Carmen de a debloca dosarul administrativ de despăgubire nr. 69271/CC. Miza? Compensarea prin puncte pentru un imobil situat în Mangalia, pe Șoseaua Constanței (fosta stradă Mircea cel Bătrân), naționalizat în perioada regimului comunist.
 
O istorie de 80 de ani: De la achiziția din 1948 la naționalizarea din 1959
 
Rădăcinile acestui litigiu coboară în anul 1948, când Ion Vișă cumpăra pentru fiica sa minoră, Eva Victoria, un imobil compus din casă și un teren de 220 mp în Mangalia. În 1957, proprietarii au refăcut construcția, transformând-o într-o clădire modernă la acea vreme, cu parter destinat activităților comerciale (magazin) și etaj pentru locuință.
 
Destinul proprietății s-a schimbat dramatic în 1959, când imobilul a fost naționalizat prin Decretul 126/1959 și atribuit Sfatului Popular Mangalia. Ulterior, clădirea a fost demolată „pentru interese de stat”, iar pe amplasamentul ei a fost ridicat sediul actual al Primăriei Municipiului Mangalia.

 
Labirintul legislativ: De la Legea 10/2001 la termenele Legii 165/2013
 
După 1989, moștenitorii au reușit să obțină prin compensare terenul de 220 mp, însă bătălia pentru construcția demolată s-a dovedit mult mai anevoioasă. În 2013, Primăria Mangalia a emis o dispoziție prin care propunea acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte.
 

Dosarul a ajuns pe masa Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) abia în octombrie 2022. Obosiți de așteptare, reclamanții au dat în judecată instituțiile statului (ANRP, CCSD și CNCI) în 2024, cerând instanței să le oblige la soluționarea imediată a dosarului și la plata unor dobânzi pentru întârziere.
 
Decizia Tribunalului: De ce au pierdut reclamanții în primă instanță?
 
La data de 28 ianuarie 2026, Tribunalul a respins cererea, oferind o lecție de procedură juridică bazată pe două argumente fundamentale:

1. Lipsa calității procesuale (ANRP și CCSD): Instanța a stabilit că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și vechea Comisie Centrală (CCSD) nu au atribuții legale de a emite decizii de compensare. Această responsabilitate revine exclusiv Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI).
2. Excepția prematurității (CNCI): Acesta a fost „zidul” de care s-au izbit reclamanții. Conform Legii 165/2013, CNCI are un termen de 60 de luni (5 ani) pentru a soluționa dosarele înregistrate. Deoarece dosarul familiei Vișă a fost înregistrat pe 11.10.2022, instanța a calculat că statul are timp legal până în octombrie 2027 să emită o decizie.

 
Instanța a mai reținut că reclamanții nu se încadrează în excepțiile care ar permite soluționarea cu prioritate, deoarece hotărârile judecătorești anterioare invocate de aceștia nu tranșaseră definitiv calitatea lor de „persoane îndreptățite” pentru clădire, ci doar obligaseră primăria să analizeze notificarea.
 
Ultima oră: Apelul din 9 martie 2026
 

Nemulțumiți de faptul că trebuie să mai aștepte încă un an și jumătate pentru un răspuns administrativ, Eva Victoria Draia și familia Vișă au declarat apel în data de 9 martie 2026. Aceștia susțin că tergiversarea le creează prejudicii mari și că interpretarea termenelor legale ar trebui să țină cont de durata totală a procedurilor (începute în 2001), nu doar de data înregistrării la CNCI.
 
Dosarul se va muta acum la instanța superioară, unde judecătorii vor decide dacă „prematuritatea” invocată de CNCI este justificată sau dacă dreptul la un proces echitabil impune o soluționare mai rapidă a acestei cauze vechi de peste 25 de ani.
 
PRECIZĂRI
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și
Primăria Constanța execută silit o parohie. Notă de plată de peste 33.000 de euro pentru demolarea unor construcții ilegale