#DobrogeaAcademică Academia Română a marcat un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon după un secol

În cadrul unei ședințe festive a Prezidiului, Academia Română a marcat joi, 4 iunie 2020, un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon, prin care s-a recunoscut pe plan internațional unirea Transilvaniei cu România.


Prezidiul Academiei Române rememorează astfel evenimentele petrecute la începutul secolului al XX-lea, care au condus la crearea României Mari și consolidarea statului român modern.


Unirea cea Mare, înfăptuită de poporul român în anul 1918, a avut nevoie – ca și în cazul actelor similare întreprinse de cehi, slovaci, croați, polonezi, sloveni, lituanieni, letoni, estonieni etc. – de o legitimare internațională, care s-a realizat în anii 1919-1920, prin cele cinci tratatele de pace încheiate la Paris. Tratatul cu Ungaria, ultimul dintre ele, semnat la Trianon în 4 iunie 1920, a consfințit destrămarea Imperiului Austro-Ungar și formarea unor state independente ori întregirea altora. Între aceste state întregite s-a aflat și România, căreia prin tratatul menționat i s-a recunoscut între altele, frontiera de apus. Decizia românilor de unire a Transilvaniei cu România s-a făcut pe baza aplicării principiului dreptului popoarelor la autodeterminare, recunoscut de comunitatea internațională, în urma inițiativei președintelui american Woodrow Wilson. Tratatele de pace dintre puterile aliate și asociate, pe de o parte, și Austria și Ungaria, pe de altă parte, nu au făcut decât să oficializeze – nu fără anumite dificultăți – rezoluțiile popoarelor român, polonez, croat, ceh, slovac, sloven etc., care reprezentau majorități etno-demografice în teritoriile desprinse din fostul imperiu. Evident, pentru elita ungară, destrămarea Austro-Ungariei și reducerea Ungariei independente la granițele sale etnice a însemnat o mare pierdere și a condus la o mare frustrare, care, în anumite cercuri, nu s-a stins încă. Pe de altă parte, recunoașterea internațională, în 1920, la Trianon, a hotărârilor fostelor popoare supuse, ajunse să trăiască după 1918 în propriile state independente, a fost mereu confirmată de noile tratate încheiate din perioada de după cele de-al Doilea Război Mondial și până astăzi. Astfel, poporul român, fără să se bucure de tristețea nimănui, este liber să-și celebreze împlinirea sa istorică, recunoașterea dreptății sale alături de dreptatea altor popoare din vecinătate, angajate astăzi în construirea noii Europe unite.


Deși Academia Română – ca și alte instituții din țară și din lume – nu a putut marca așa cum s-ar fi cuvenit importanța, după un secol, a Tratatului de la Trianon-Paris, înaltul for aduce în fața națiunii prinosul său de recunoștință față de toți acei mari oameni de stat, români și străini, care au edificat România modernă, unită prin voința poporului român. Important este să nu uităm jertfele lor și să le ducem mai departe mesajul de dreptate, pace și înțelegere.


#DobrogeaAcademică

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti


Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.


Citește și:

#DobrogeaAcademică Cercetarea din Academia Română – pe locul 2 în România și pe locul 676 în lume