Ziua Dobrogei Ce mesaj a transmis Dorin Popescu, Președintele Asociației Casa Mării Negre/ Black Sea House Constanța

Cu ocazia aniversării a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România, Dorin Popescu, Președintele Asociatiei Casa Mării Negre/ Black Sea House Constanța a transmis un meaj în care a menționat că "salut în mod deosebit prezența în Dobrogea a mozaicului actual de etnii și confesiuni".
 

Astăzi celebrăm Ziua Dobrogei. În ziua de 14 noiembrie 1878 a fost citită la Brăila “Proclamația către dobrogeni” a Principelui României Carol I de Hohenzollern (care consfințea preluarea, de către România, a administrației Dobrogei), iar trupele române ajungeau în aceeași zi pe pământul Dobrogei pentru a sprijini preluarea administrativă a regiunii.

Aș avea câteva nuanțe personale privind fotografia de ansamblu a acestei sărbători. 

1. În noiembrie celebrăm, de facto, „unirea” Dobrogei cu România. Circulă în prezent numeroase concepte care tratează faptul istoric din 1878 ce a condus la “revenirea” Dobrogei la țară: “unire la”, „unire cu”, „revenire”, „reintegrare” etc. 
Conceptul de „unire” este folosit în chiar textul convenit la Congresul de la Berlin. Mai mult, în primul document statal important adoptat de Principele Carol I privind Dobrogea, celebra “Proclamație către dobrogeni” (Brăila, 14 noiembrie 1878), se menționează: „Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România”, iar în “Înaltul ordin de zi către Armată” (document adoptat în aceeași zi) Principalele este mult mai clar: „Soldaţi! Puterile Mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu România Dobrogea, această veche posesiune a părinţilor noştri de mai înainte... Trăiască România!”
Așadar, optez și eu pentru “unire”, termen consacrat în documentele oficiale ale Statului Român încă de la 1878...

2. Administrația locală nu a inițiat și nu a generat nici un proiect de impact privind dezvoltarea și modernizarea Dobrogei, în acest an aniversar. În noiembrie 2017 curgeau promisiunile din partea reprezentanților acesteia (o statuie a lui Remus Opreanu în fața sediului Prefecturii, un sanctuar al personalităților dobrogene etc.). Administrația locală este, cel puțin în județul Constanța, departe de așteptările populației regiunii, departe de speranța că ar putea derula proiecte de impact similare celor care au dezvoltat această regiune în primii 40 de ani de la preluarea ei de către administrația românească, în 1878. 

3. Dobrogea nu este nici acum conectată la marile dezbateri și proiecte naționale de infrastructură. Mediile locale culturale, științifice, administrative, academice și-au pierdut de mult capacitățile coezive cu restul Țării, au eșuat în provincialism. 

4. Sunt unele speranțe de la cei care au rămas, la Tomis și în general în Dobrogea, nemacerați de egoisme, clici și frici. Mizez pe ei în reinventarea acestei regiuni, în procesele și demersurile de reconectare reală și paradigmatică la România a acestei regiuni! 

5. Salut în mod deosebit prezența în Dobrogea a mozaicului actual de etnii și confesiuni. Ancestralitatea regiunii, pecetea culturală a lui Publius Ovidius Naso, narațiunile și epicile privind începutul procesului de creștinare încă din perioada miticei poposiri în Dobrogea a Sfântului Apostol Andrei, statutul geopolitic conferit de ieșirea la mare și la gurile Dunării, precum și "mozaicul' multitultural, multienic și multiconfesional al acestei regiuni, fac încă din ea o promisiune de excelență a prezentului și viitorului României.

La mulți ani Dobrogea! La mulți ani dobrogeni! - este mesajul transmis de Dorin Popescu, Președintele Asociatiei Casa Marii Negre/ Black Sea House Constanța,  pe pagina sa de Facebook.