De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
14:12 18 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Info-sud-est Turcia în derivă?

ro

26 Jul, 2016 20:35 553 Marime text
Nu tocmai, dacă încercăm să decriptăm valurile de informaţii şi acţiuni care survin nopţii de 15 spre 16 iulie, cea în care o lovitură de stat a eşuat, scrie info-sud-est.ro.
 
Ce nu putem stabili, încă, cu precizie, este de la cine a aflat preşedintele Republicii, Recep Tayyip Erdogan, că este în pericol. Unchiul său prevenitor, care l-a informat telefonic? Şeful Armatei 1 din Istanbul care i-a transmis, cu câteva ore înainte, că se pune la dispoziţie şi îi poate asigura securitatea în faţa generalilor Armatelor 2 şi 3, trădătoare? Serviciile secrete ruseşti care au capturat, prin intermediul unei baze din Siria vecină, convorbiri între pucişti? Un răspuns ar ajuta la desluşirea încâlcitei poveşti care, ca în orice spirit levantin, a tins aproape exclusiv spre construirea unui basm de proporţii, potrivit căruia şeful statului a regizat propria răsturnare de la putere, ajutat, evident, de prieteni interni şi externi. Totul, zic povestitorii, pentru a legitima reluarea onorabilă a relaţiilor cu Rusia şi pentru a curăţa agenda întâlnirii bilaterale Erdogan-Putin, programată la începutul lunii august.
 
Totuşi, în Turcia chiar a avut loc o tentativă de lovitură de stat, organizată de o parte a armatei. Cel mai sigur, planurile au fost deconspirate câteva ore mai devreme şi, ceea ce urma a se declanşa în jurul orei 3 din noapte, a început intempestiv în miez de noapte. Prea devreme pentru o reuşită dar foarte la îndemână pentru autorităţile civile în a organiza un răspuns.
 
Reuşita preşedintelui Erdogan a fost completată, politic, de susţinerea necondiţionată a cabinetului său şi de unanimitatea vocilor din Marea Adunare Naţională (Parlamentul) de la Ankara în a stabili drumul exclusiv democratic şi constituţional al ţării. Adică, de condamnare fără rezerve a acţiunii militare. Comunitatea internaţională a făcut gesturi rapide în a susţine necesitatea continuării statului de drept şi în a critica acţiunea puciştilor. Prin urmare, nimic nu ar fi trebuit să mai zguduie, în plus, regimul de la Ankara.
 
Din dimineaţa zilei de 16 iulie, însă, aproape 10. 500 de persoane au fost arestate (inclusiv lideri militari importanţi), peste 37.000 de funcţionari publici au fost suspendaţi iar aproape 21.000 de cadre didactice s-au trezit fără locuri de muncă deoarece instituţiile lor de învăţământ, suspectate a fi finanţate şi sprijinite de o organizaţie condusă de Fethullah Gulen, în exil în S.U.A., au fost închise după ce au pierdut autorizaţiile de funcţionare. Fethullah Gulen a devenit principalul responsabil al loviturii de stat eşuate, liderii politici de la Ankara susţinând deschis implicarea lui şi, mai ales, condiţionând relaţiile cu S.U.A. de expulzarea acestuia în Turcia pentru a fi judecat. La 21 iulie, după ce anunţase că suspendă aplicarea Convenţiei privind Drepturile Omului, Turcia a anunţat că a introdus starea de urgenţă pe o perioadă de trei luni. Votul Parlamentului de la Ankara în acest sens a fost unul majoritar. Yasin Aktay, purtătorul de cuvânt al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, de guvernământ, a explicat faptul că acest scenariu, după atacuri teroriste, s-a produs deja în Franţa. Liderii politici europeni au acuzat derapaje grave de la democraţie şi au anunţat posibile represalii. Steffan Seibert, purtătorul de cuvânt al guvernului german, transmitea, imediat după votul din Parlamentul de la Ankara privind instituirea stării de urgenţă, că „în circumstanţele actuale, nu se mai pune problema des-chiderii de noi capitole în procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeană”. Procesul a început în 2005, în timpul unui guvern condus de acelaşi Recep Tayyip Erdogan şi, până acum, au fost închise 16 dintre cele 35 de capitole. La finele lunii iunie începuseră negocierile privind chestiunile bugetare.

Articol integral pe info-sud-est.ro
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii