Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
17:08 27 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Un ucigaș tăcut Cum ne afectează viața hipertensiunea arterială

ro

05 Aug, 2015 00:00 719 Marime text
Hipertensiunea arterială este cea mai frecvent întâlnită afecțiune cardiovasculară. Patru din zece români suferă de această boală. Este, în general, subdiagnosticată și, de multe ori, insuficient tratată, astfel încât controlul valorilor tensiunii arteriale sub medicație este sub 20% în populația generală.

De cele mai multe ori, boala evoluează fără simptome, fiind descoperită în stadii avansate – ale afectării de organ țintă cum spunem noi, specialiștii (adică afectarea ireversibilă a mușchiului inimii, a vaselor creierului, inimii sau rinichiului), în acel moment existând deja complicații greu de tratat și de suportat de către pacient.

Diagnosticul se stabilește la măsurători de rutina ale TA, când se decelează valori de peste 140/90 mmHg în două ocazii diferite sau în caz de simptome nespecifice (dureri de cap, amețeli, tulburări de vedere – luminițe în câmpul vizual, tulburări de auz – țiuituri în urechi și altele). O modalitate recomandata de specialiști în vederea diagnosticului corect și a verificării eficienței tratamentului este monitorizarea ambulatorie a tensiunii pe 24 ore ( M.A.T.A. sau impropriu zis Holter de tensiune) deoarece există și alte două categorii de pacienți, frecvent  fals diagnosticați ( cei cu TA crescută în cabinetul medical, „TA de halat” și alții cu valori mai mici ale TA în cabinet, dar în realitate cu valori crescute în rest – cei mai nefericiți, deoarece scapă diagnosticului).

Factor de risc pentru alte boli cardiovasculare

Se recomandă ca tratamentul igieno-dietetic să fie început imediat iar cel medicamentos, în funcție de valorile TA să fie inițiate de asemenea imediat sau după o perioada de urmărire a pacientului aflat deja sub dietă, de către medicul de familie, internist sau specialist cardiolog. Se recomandă o evaluare inițială clinică, de laborator și imagistică a unui hipertensiv nou diagnosticat pentru stabilirea riscului cardiovascular şi a atitudinii optime de tratament. Pacientului i se vor face analize biologice uzuale (hemoleucograma, VSH, glicemie, creatinină, uree și ionograma serică, dozarea grăsimilor plasmatice, probe hepatice uzuale-TGO/TGP, un examen sumar de urină, eventual microalbuminurie), electrocardiograma, radiografie cardiopulmonară, iar medicul specialist cardiolog îi va efectua pacientului o ecografie cardiacă și, ideal, va face o evaluare sumară a carotidelor pentru determinarea ateromatozei carotidiene.

Hipertensiunea arterială este boală în sine și factor de risc pentru alte boli cardiovasculare (cardiopatia ischemică cu infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral, boala arterială periferică, boala cronică de rinichi). De aceea, la valori mari (peste 160-180 mmHg cu 90 mmHg) sau în prezența altor boli – diabetul zaharat, cardiopatia ischemică sau insuficiența renală nu trebuie întârziată inițierea tratamentului medicamentos.

În anumite situații clinice – la tineri, hipertensiune cu oscilații mari, lipsa factorilor de risc, lipsa controlului tensiunii arteriale sub tratament adecvat se va suspiciona hipertensiune arterială secundară unei alte boli (întâlnită în 10 % din cazuri) și se vor extinde investigațiile, de asemenea se va ajusta tratamentul în funcție de cauză. O altă situație particulară o reprezintă femeile la vârsta fertilă, hipertensive (anterior sarcinii sau indusă de sarcină), care necesită tratament adecvat pentru prevenirea unor complicații severe la mamă și făt, tratament stabilit de către cardiolog în colaborare cu medicul obstetrician.

Măsuri în cazul diagnosticării

Măsurile de dietă constau în reducerea consumului de sare la sub 4 -5g/zi sau chiar 2 g/zi în caz de insuficiență cardiacă (inclusiv sarea din alimente gata procesate, mezeluri, conserve), consum de multe fructe și legume proaspete, cereale integrale, lactate degresate, alimente bogate în potasiu (roșii, banane, spanac, morcovi), renunțarea la grăsimile săturate de origine animală (carne grasă, untură, slănina, carne de porc sau oaie, lactate grase și altele, care vor fi înlocuite cu pește, carne de pasăre slabă). Se recomandă moderarea consumului de alcool (maximum 30 ml/zi alcool pur bărbați și 20 ml/zi la femei). Se interzice de asemenea fumatul, se recomandă efort fizic 30 min/zi, scădere ponderală la obezi și supraponderali, combaterea stresului. De asemenea trebuie tratat diabetul, scăzut colesterolul „rău” – LDL și crescut colesterolul „bun” – HDL, iar parametrii optimi și tratamentul îi va indica medicul după stabilirea riscului cardiovascular.

O măsură care trebuie să implice și familia o reprezintă adoptarea unui stil de viață sănătos încă din copilărie, deoarece s-a dovedit că aportul de sare la vârstă tânără crește riscul de apariție al hipertensiunii arteriale, așa cum și obezitatea, sedentarismul, alimentația bogată în grăsimi saturate de origine animală (carne roșie sau alimente de fast-food), aportul de zahăr rafinat care crește riscul de diabet zaharat, iar cele două boli asociate cresc de cinci ori riscul de apariție a infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral.

Pacientul hipertensiv trebuie să înțeleagă că tratamentul nu-l va vindeca, deoarece boala în sine, odată apărută, nu se vindecă, ci valorile tensiunii se vor ține sub control cu medicație și schimbarea stilului de viață. Iar abaterile de la dietă, medicație sau chiar oprirea medicației fără acordul medical cu creșteri paroxistice din această cauză, poate avea consecințe fatale pentru hipertensiv. Hipertensiunea arterială este, așadar, o boală severă, cu consecințe din cele mai grave dacă e neglijată, și aici amintesc încă o dată de infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral și insuficiență cardiacă. Se impun controale medicale periodice la medicul de familie și la specialistul cardiolog care să analizeze prezența afectării altor organe, iar pacientul poate colabora la consult prin automonitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu. Acest lucru îl încurajăm inclusiv la pacienții sănătoși, dar cu prezența unor factori de risc cardiovasculari enumerați anterior.

Dr. Eleonora GIMA, Medic Primar Cardiolog

Sursa Voceaconstantei.ro​

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii