Paşaportul Românesc, la 99 de ani

Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor a sărbătorit, anual, la data de 19 martie, Ziua Paşaportului Românesc. Anul aceste s-au împlinit 99 de ani de la promulgarea, în data de 19 martie 1912, prin Înaltul Decret regal numărul 1758 emis în 19 martie 1912, a primei legi româneşti care reglementa regimul paşapoartelor .
Astfel, prin „Legea asupra paşapoartelor” statul român introducea primele principii procedurale generale în privinţa paşapoartelor şi a biletelor pentru trecerea frontierei, obligatorii pentru autorităţi şi cetăţeni. „Fie că s-au numit salvconducte, scrisori adeveritoare, cărţi de pribegie, răvaşe, sineturi, teşcherele, foi de circulaţie, foi de călătorie, pasuri, pasuşuri sau paşapoarte, aceste documente de trecere a frontierei emise de autorităţile statale certificau, în esenţă, identitatea, cetăţenia şi calitatea posesorului lor.
Începând cu anul 1928, au fost introduse paşapoartele de protejat român, iar în legislaţia din anul 1938 s-a modificat statutul călătoriilor acestora, protejaţii românii beneficiind numai de certificate de călătorie, doar în cazuri bine justificate“, mai arată reprezentanţii MAI. Cronologic, istoria paşapoartelor continuă cu perioada celui de-al doilea război mondial, când, în scopul îndeplinirii unor misiuni în interesul sau în serviciul statului, în anul 1941, a fost introdusă categoria de paşapoarte de serviciu care se distingeau printr-o tehnică specială de prindere (lipire, broşare) a filelor de coperţi, care crea un efect de evantai. Dacă în acele vremuri, autorităţile se confruntau cu documente de călătorie ,,plăsmuite, drese ori prefăcute”, transformările economice şi politice care s-au succedat cu rapiditate la nivel european au determinat şi o creştere a infracţionalităţii în acest domeniu.