Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:06 18 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Firmele româneşti suferă în parcurile eoliene Gropius, „scamatori" de talie internaţională pe şantierul Iberdrola de la Mihai Viteazu

ro

17 Feb, 2012 02:22 3813 Marime text
DESCHIDERE_eoliene_01.jpg„Au venit cu patru, cinci oameni şi, din câte am înţeles, cei doi asociaţi sunt daţi în urmărire internaţională şi au 36 de plângeri penale pe numele lor"

Unul dintre cele mai mari proiecte de parc eolian din această parte a Europei a născut o aprigă controversă şi o mare problemă pentru mai multe societăţi din România.

Este vorba despre parcul eolian al spaniolilor de la Iberdrola Renovables, din localitatea constănţeană Mihai Viteazu. Mai multe firme autohtone au crezut că vor lucra pentru cei mai buni şi s-au ales cu pierderi de miliarde de lei. Cum s-a ajuns la această situaţie neplăcută? Acum, actorii principali se simt ca într-un film prost.

Presa relata despre proiectul de la Mihai Viteazu ca fiind „cel mai mare parc eolian din lume". „Renovables, filiala companiei spaniole Iberdrola, va construi în România cel mai mare parc eolian din lume. Este vorba de Complexul Eolian Dobrogea, o iniţiativă care va conta pe cincizeci de instalaţii eoliene care, împreună, vor însuma o putere 1.500 de megawaţi, scrie La Voz Libre. Iberdrola Renovables va construi aceste instalaţii în perioada 2011 - 2017. Pentru început, a fost deja demarată construirea parcului eolian de la Mihai Viteazu, din judeţul Constanţa, de 80 de megawaţi. Este vorba de prima infrastructură a Iberdrola în România. Parcul eolian de la Mihai Viteazu se va construi cu tehnologia Gamesa, companie din care Iberdrola deţine 19,5%, şi va conta pe 40 de aerogeneratoare de 2 MW fiecare, urmând a intra în funcţiune la sfârşitul acestui an. (...) Proiectul din România este desfăşurat împreună cu compania Eolica Dobrogea SRL, din care fac parte grupul elveţian NEK Umwelttechnik AG şi companiile române C-Tech SRL şi Rokura SRL. Această companie, pionier în proiecte de energie renovabilă, se ocupă cu promovarea proiectelor şi cu obţinerea permiselor de construcţie, în timp ce Iberdrola Renovables este responsabilă cu construirea şi exploatarea acestor instalaţii eoliene", titra www.adevarul.es.

Atunci, totul părea strălucitor. Acum, nu mai arată chiar aşa.

Faliment de 250 de miliarde

Nu mai puţin de 14 societăţi comerciale din România se află pe lista celor rămaşi „în gaură" în urma contractelor cu societatea ungară Gropius Holding. În fapt, beneficiarul parcului eolian de la Mihai Viteazu este SC Iberdrola Renovables România, iar antreprenorul general Iberdrola Engineering and Construction SRL. Cea din urmă societate a subcontractat lucrările firmei Gropius Holding. Înfiinţată în 2007 în Târgu Mureş, Gropius Holding este, de fapt, o „prelungire" a business-ului ungar Gropius Epitoipari Es Kereskedelmi Zartkomen Mukodo Reszvenytarsasag care i-a fost şi asociat fondator. Presa ungară vorbea, în 2008, în termeni elogioşi despre Gropius Epitoipari Zrt, care avea, la acel moment, un proiect grandios pe malul Dunării, în Pesta, evaluat la aproximativ 250 de miliarde de forinţi. În octombrie 2011, aceleaşi publicaţii anunţau falimentul Gropius-ului. În România, firma ungară a creat mai mulţi copii, dintre care s-a remarcat detaşat Gropius Holding, care, l-a rândul său, a „procreat", fiind asociat în SC East Invest şi Csoti-Cinst Group. Dacă la început Gropius avea doi asociaţi, Szots Gabor şi Csaktornyai Gyula, mai nou, Registrul Comerţului îl indică doar pe cel din urmă ca fiind administratorul afacerii. Un lucru este clar: afacerea s-a dus pe apa Sâmbetei. Din nefericire, primii care au simţit acest lucru sunt afaceriştii Români. Printre aceştia se află firmele care au furnizat piatră, utilaje, beton şi alte materiale de construcţii. Cele 14 firme păgubite au lucrat la parcul eolian, la fundaţiile turbinelor şi la drumurile de exploatare. Au adus materialele, au prestat serviciile şi au rămas cu buza umflată pentru că nu şi-au primit banii. Într-o perioadă în care a existat dialog, reprezentanţii Gropius Holding le-au spus că nu au primit de la Iberdrola decât jumătate din suma finală de 11 milioane de lei. Deci, doar 5,5 milioane de lei. Au dat vina pe spanioli pentru situaţia financiară dezastruoasă în care se află şi au dispărut din România. Se aude că ar fi căutaţi internaţional pentru mai multe probleme avute în Germania şi Ungaria.

„Ne vom duce să ne ridicăm materialele de pe şantier"

Pe lista păgubiţilor se află, printre alţii: Andesit Impex din Harghita, Repec Constanţa, Prodlemn Harghita, Ecoaxial Constanţa, Pambu Security sau Euro Extract Constanţa. Sumele pe care le au de încasat sunt impresionante. „Am să recuperez de la Gropius Holding aproximativ 7 miliarde de lei pentru 20.000 de tone de piatră. În contract se specifică faptul că transferul de proprietate se face la încasarea ultimelor facturi. Este foarte greu, abia rezistăm în perioada asta. Sunt decis să fac ceva să le îngreunez lucrările. Nu s-au făcut plăţile din noiembrie anul trecut, iar piatra a fost dusă în august sau septembrie", spune Valentin Neagu, administratorul Ecoaxial SRL. În aceeaşi situaţie se află şi Prodlemn Harghita. Patronul societăţii, Andras Fazakas, povesteşte că are de primit aproximativ 1.300.000 de lei. „Am lucrat la un drum de exploatare şi la un canal de cablu. Trebuie să-mi dea banii pe mâna de lucru şi pe materiale. Am început lucrările în septembrie şi mi s-a plătit doar prima factură. Nu am mai reuşit să vorbesc cu nimeni din conducerea Gropius, au dispărut. Am scris direct la Iberdrola şi le-am cerut lor să plătească. Cei de la Gropius spuneau că Iberdrola nu le plăteşte, iar Iberdrola spune că Gropius nu mai are de primit câţi bani pretinde", spune Andras Fazakas. În aceeaşi situaţie se află şi SC Euro Extract SRL, reprezentată prin Ion Tapangea. Societatea are de primit aproximativ 1.200.000 de lei pentru 20.000 de tone de piatră. „Am purtat o corespondenţă cu Iberdrola, ei ştiu problemele cu Gropius. Dacă nu ne cheamă la masa negocierilor în şapte zile, ne vom duce să ne ridicăm materialele de pe şantier. Chiar ei au recunoscut că ştiau de problemele financiare ale celor de la Gropius. Cu toate astea, tot i-au adus în România. Au venit cu patru, cinci oameni şi, din câte am înţeles, cei doi asociaţi sunt daţi în urmărire internaţională şi au 36 de plângeri penale pe numele lor", spune şi Tapangea.

Şi Gigi Pambuca, patronul societăţii Pambu Security, a pierdut mulţi bani în urma unui contract care ar fi trebui să-i aducă profit. „Este vorba despre o sumă mare pe care nu am primit-o pentru serviciile prestate. Am ajuns la concluzia că Gropius este o firmă fantomă. Au dat ţepe în Ungaria, în Germania. Aşteptăm banii de la Iberdrola până pe 15 martie", a declarat Pambuca. Acesta a mai precizat că angajaţii Pambu Security nu au avut de suferit din punct de vedere al lefurilor, dar că societatea a făcut un credit pentru a le putea plăti.

„Vom căuta o soluţie legală"

Oficialii Iberdrola Renovables spun că au cunoştinţă de faptul că Gropius este în faliment şi că încearcă să găsească o soluţie pentru rezolvarea problemei: „Noi am plătit antreprenorul general. Acesta trebuia să plătească subcontractorii, în acest caz societatea Gropius Holding. Suma pe care Iberdrola Engineering a plătit-o către Gropius nu mai poate fi recuperată. Vom căuta o soluţie legală pentru a da banii rămaşi firmelor aflate acum în pierdere. Gropius a lucrat şi la proiectul Iberdrola din Ungaria şi nu au fost probleme". Pe 24 noiembrie 2011, lucrările s-au oprit pe şantierul de la Mihai Viteazu, iar Gropius a predat, în decembrie, utilajele. Firmele păgubite spun că, în disperare de cauză, se vor duce să-şi recupereze materialele furnizate. Potrivit contractelor semnate cu Gropius, societăţile autohtone sunt proprietare pe piatră sau pe restul materialelor de construcţii până la finalizarea plăţilor. Menţionăm că am încercat să contactăm telefonic reprezentanţii Gropius Holding, însă numărul de telefon furnizat de Registrul Comerţului nu mai este disponibil.

Mai puteţi citi în ZIUA satelor:

Editorial: Paradisul local, în destrămare

Foraje de apă la Tufeni şi la Fântâna Mare, cu bani de la bugetul local


Construirea campusului şcolar devine o certitudine la Cumpăna

Tinerii din Corbu vor avea un centru dedicat lor

Reabilitarea şcolii din Crucea, aproape de finalizare

Un nou an, noi investiţii la Tuzla

Gheorghe Topalu - „Aşteptăm să terminăm construcţia Primăriei"

Gheorghe Murat - „Bugetul localităţii ajunge doar pentru nouă luni"

Oltina apelează la creditare pentru grădiniţa din Răzoare


Gheorghe Chiriac - „Vom reabilita şi extinde reţeaua de apă"

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii