Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:58 22 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Volume dedicate celebrării Dobrogei care vor face istorie „140 de ani de la unirea Dobrogei cu România” şi „Localităţi ale judeţului Constanţa la 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România”

ro

12 Dec, 2018 00:00 1375 Marime text
La jumătatea lunii mai, cotidianul ZIUA de Constanţa făcea public un interesant Concurs de studii istorice pe tema unirii Dobrogei cu România - 14 noiembrie 1878, lansat de Consiliul Judeţean Tulcea, Primăria Municipiului Tulcea şi Ansamblul artistic profesionist „Baladele Deltei“, adresat istoricilor şi oamenilor de cultură preocupaţi de istorie. Mai mult, concursul promitea premii substanţiale în bani.
 
Aşadar, Premiul de excelenţă - 3.500 de euro, a fost câştigat de dr. Florin Stan, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, premiul I (2.500 de euro) - dr. Delia Roxana Cornea, premiul al II-lea (2.000 de euro) - prof. univ. dr. Stoica Lascu, premiul al III-lea (1.000 de euro) - dr. Cornel Popescu şi prof. dr. Cornel Ţucă şi două menţiuni a câte 500 de euro fiecare - dr. Enache Tuşa şi Remus Macovei. Lucrările au fost jurizate cu colţ secretizat, după cum ne-a informat prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, fiind deschise în ziua decernării premiilor.
 
Zilele acestea, am intrat în posesia volumului care a fost generat de acest amplu concurs, purtând titlul „140 de ani de la unirea Dobrogei cu România. Studii istorice” şi în care semnează pe lângă cei premiaţi şi alte nume cunoscute ale mediului cultural constănţean.
Preşedinte al comisiei de jurizare, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, ne-a vorbit despre travaliul realizării acestui volum.
Din punctul meu de vedere, care am fost implicat direct în pregătirea proiectului, în evaluarea studiilor celor care au participat, dar şi în pregătirea volumului pentru tipar, el se înscrie într-o tradiţie care începe cu celebrul volum «1878-1928. 50 de ani de vieaţă românească», pe care dvs. îl oferiţi cititorilor în format digitalizat. Este vorba despre 800 de pagini dedicate împlinirii semicentenarului, făcut de două personalităţi de prestigiu ale Dobrogei şi ale României, care au reuşit să atragă personalităţi mari, inclusiv Nicolae Iorga având contribuţii acolo. Şi vreau să vă spun că sunt studii care îşi păstrează şi astăzi valabilitatea ca sursă de informare şi de documentare. Studii temeinice, ştiinţifice, făcute cu aparat critic, cu o serie de lucruri foarte interesante şi cu unele teme în pionierat. Astfel, se dă o imagine asupra a ceea ce s-a făcut în cei 50 de ani de viaţă românească. 
A urmat, în 1938, Academia Română, cu un volum consistent de peste 500 de pagini - «La Dobrugea», tot aşa cu studii de nivel ştiinţific, semnate de Vintilă Mihăilescu, reputat geograf, care pune lucrurile la punct în ceea ce priveşte situaţia geografică a Dobrogei. I se alătură Sabin Manoilă, cu un studiu de asemenea extraordinar de important despre populaţia Dobrogei, şi mai este un studiu semnat de Alexandru Arbore, despre Dobrogea.
După care vine perioada comunistă, în care nu se mai fac astfel de volume şi, în general, nu s-a acordat o atenţie specială pentru unirea Dobrogei. Abia pe la 1978, în contextul Independenţei, apare prima ediţie a lucrării lui Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu - «Dobrogea. Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare». O lucrare făcută temeinic de doi oameni foarte serioşi ca şi cercetători şi istorici.
A venit perioada frumoasă pe care o trăim şi deschiderile au permis ca, la 125 de ani, să apară la Universitatea «Ovidius» - „Studii istorice dobrogene”. La împlinirea a 130 de ani a mai apărut un alt volum de 800 de pagini, pe care l-am coordonat, cu contribuţii de mare valoare documentară şi acela, pentru că se abordează teme despre Dobrogea în pionierat. 
După momentul acesta, s-a intrat într-o pauză şi, iată, 140 de ani ne-a oferit posibilitatea de a realiza aceste două proiecte.
Volumul acesta aduce elemente de cunoaştere importante pentru Dobrogea. Condiţia de evaluare a studiilor a fost legată de contribuţia inedită adusă de studii prin cercetarea unor fonduri de arhivă sau informaţie neintrată în circuitul ştiinţific. Şi este o contribuţie utilă pentru Dobrogea, care va fi folosită de istorici”.
 

„M-a interesat să arătăm ţării că ne-am preocupat de acest moment foarte important”

 
Cel de-al doilea proiect coordonat de prof. univ. dr. Valentin Ciorbea a fost realizat în colaborare cu Academia Oamenilor de Ştiinţă din România şi Consiliul Judeţean - care l-a preluat, şi Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman”.
 
„Iniţial l-am gândit cu titlul «Localităţile judeţului Constanţa la 140 de ani de la unirea Dobrogei». Ideea a fost de a da posibilitatea primăriilor să-şi prezinte, pe baza unui punctaj de probleme, care a apărut şi în scrisoarea-circulară semnată de domnul preşedinte Horia Ţuţuianu şi transmisă primăriilor. 
Aşa cum am scris şi în argument, am avut o surpriză şi plăcută, dar şi o stare de deznădejde, pentru că, din păcate, nu au răspuns toţi sau cum ne-am fi dorit noi, în proporţie de 95%. Totuşi, pentru că au fost şi oameni serioşi, care au oferit o imagine actuală a localităţii respective, zic eu că a rezultat un instrument frumos de documentare pentru alte proiecte pe care le vom face în viitor.
Am încercat şi noi, pe cât posibil, să marcăm acest eveniment. Eu nu le consider neapărat circumstanţiale momentului, dar pe mine, personal, m-a interesat să arătăm ţării, colegilor, că ne-am preocupat de acest moment foarte important. Pentru că, fără Dobrogea, România nu era chiar rotundă şi frumoasă, ori dodoloaţă, cum spunea Lucian Blaga”.
În final, precizăm că în acest volum sunt prezente cele trei municipii - Constanţa, Mangalia şi Medgidia, din nouă oraşe sunt prezente şapte, iar din cele 58 de comune au transmis informaţii nici jumătate - doar 22 de comune. Cât despre cele 189 de sate...
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii