#scrieDobrogea: Învăţământul din Dobrogea centrală după anul 1878 până la începutul secolului al XX-lea (I)
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:26 17 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Învăţământul din Dobrogea centrală după anul 1878 până la începutul secolului al XX-lea (I)

ro

22 Feb, 2018 00:00 1613 Marime text
Medgidia. În anul 1876, oraşul avea 781 de familii cu 2.624 de locuitori, toţi musulmani, în timp ce populaţia totală a celor 51 de sate din împrejurimi se ridica la 9.498 de persoane sau 3.561 de familii.
 
În anul 1878 erau în plasa Medgidia şapte biserici deservite de şapte preoţi, iar populaţia era redusă numeric deoarece se refugiase în timpul Războiului Ruso-Turc, zona centrală a provinciei având aspectul unei adevărate stepe. În acelaşi an, populaţia kazalei Medgidia era de 9.158 de locuitori, un număr mare al acestora refugiindu-se din cauza condiţiilor vitrege ale războiului. Domnitorul Carol I specifica în 1878: „Şi creştini şi musulmani, primiţi dară cu încredere autorităţile române“.
 
Biserica ce are hramul „Sfinţilor Petru şi Pavel“ avea în anul 1890 în slujba sa un preot şi doi cântăreţi. Existau şase geamii, fiecare având şi o şcoală mahomedană. Actul de educaţie se făcea în două şcoli, una de băieţi şi alta de fete, construcţii trainice din cărămidă, având două institutoare şi doi institutori, iar numărul elevilor fiind de 126-128, pentru fiecare categorie în parte. Clădirea fusese ridicată în anul 1880. Mai existau şi cinci şcoli turceşti.
 
Primul revizor şcolar al Dobrogei, după reintegrarea sa în cadrul României, a fost Ion Bănescu, care a organizat învăţământul primar până în anul 1892.
 
La Medgidia îşi exercitau profesia de dascăli, Eftimie Ştiucă, Maria Bufer şi Abdul Alim Gemedin, în anul 1887. În această perioadă îşi desfăşurau activitatea: Şcoala primară de băieţi nr. 1, ce fusese construită în 1907, din fondurile Primăriei; Şcoala primară de băieţi nr. 2, construită din piatră şi cărămidă, în anul 1913; Şcoala de fete nr. 1, în apropierea Bisericii, ce a fost construită în anul 1907.
 
Cernavodă. La 1860, se construia o nouă biserică ce avea acelaşi hram, cu biserica anterioară, iar la 1870, preotul acesteia era Dimitrie Chirescu, care în anul 1872, înfiinţase o altă şcoală predând copiilor din localitate.
 
În aprilie 1888, institutorul E. Constantinescu, ce avea clasele a III-a şi a IV-a, avea o leafă de 250 de lei pe lună, funcţionând la Şcoala de fete din localitate. La Şcoala de băieţi, funcţionau doi institutori, N. Arsenescu (la clasele a I-a şi a II-a) şi A. Popilianu (la clasele a III-a şi a IV-a). Aceştia aveau o leafă de câte 250 de lei pe lună, iar cel de-al doilea mai primea încă 250 de lei, pentru funcţia de director pe care o deţinea. De asemenea, funcţiona şi o şcoală musulmană.
 
Perioada de avânt economic al oraşului a avut loc între 1880 şi 1896, când au fost construite o serie de clădiri publice, podul peste Dunăre, biserica, şcoala, spitalul, cazarma şi diferite fabrici. Instrucţia publică se realiza în două şcoli, una de băieţi şi cealaltă de fete, de care răspundeau un institutor şi trei institutoare, numărul elevilor fiind de 147. Localul şcolii a fost construit în anul 1882.
 
Cu acest prilej s-au jertfit Nicolae Solomon şi Luxiţa Solomon din Cernavodă, învăţători provizorii, cea din urmă într-un bombardament de avion.
 
Târguşorul Cernavodă, „numit cu pompă de edilii locali «urbe», avea străzile curate şi bine croite, biserica frumuşică, avea primărie, o fabrică lângă debarcader, iar căsuţele erau plăcute. Copiii se întorceau de la şcoală fugărind gâşte albe şi strigând de bucurie. Vorbeau româneşte. S-a păstrat caracterul oriental, turcesc al aşezării. Turcoaicele erau cu şalurile pe spate“.
 
Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea, autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi“ Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice -Medgidia.
 
Citeşte şi:
 
#scrieDobrogea Geamia din Medgidia - o construcţie emblematică şi un simbol al oraşului (galerie foto)
 
#scrieDobrogea Sistemul educaţional islamic. Seminarul musulman din Medgidia (II) - galerie foto
 
#scrieDobrogea Sistemul educaţional islamic. Seminarul musulman din Medgidia (I) - galerie foto
 
#scrieDobrogea Panairul de la Medgidia sau sărbătoarea Sfântului Dumitru (galerie foto)

Ti-a placut articolul?

Comentarii