Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
03:09 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru actorul şi solistul Dumitru Caramitru (galerie foto)

ro

26 Jun, 2018 00:00 3227 Marime text

Născut pe 24 septembrie 1946, actorul şi solistul Dumitru Caramitru s-a numărat printre cei 62 de seniori ai teatrului constănţean sărbătoriţi pe 12 iunie, în cadrul evenimentului intitulat „Incredibila memorie a teatrului constănţean“, organizat de cotidianul ZIUA de Constanţa.
 
Pentru întreaga sa activitate, Dumitru Caramitru a fost distins cu medalia „Jean Ionescu“ şi cu placheta #RespectTeatru din partea Consiliului Judeţean, dar şi cu o scrisoare de mulţumire din partea Primăriei Municipiului Constanţa.
Iată cum îl descrie secretarul literar artistic Jean Badea pe actorul Dumitru Caramitru în cartea „Dulcea povară“, pe care o puteţi lectura în variantă digitală în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa:
 
„Era trecut puţin de 20 de ani, dar avea alură de puşti dintr-a zecea când urca pe scena Teatrului «Fantasio» şi trecea cu «obrăznicie» testul de solist al unei trupe care nu ducea lipsă de cântăreţi (Ilona Moţica, Valy Manolache, Coca Andronic, Trio Do-Re-Mi şi, mai târziu, Dan Spătaru şi Clara Anton). Asemănat pentru înfăţişare şi câteva cântece cu Giani Morandi, «Mitică» - bine sfătuit «de pe tuşă» - s-a desprins la timp de «dictatura» modelului şi a reuşit să fie el însuşi.
 
Dar marea lui şansă a fost descoperirea actorului Caramitru de către regizorul Ion Drugan (în Cocoşelul neastâmpărat, Muschetarii Măgăriei Sale, Lumea poveştilor- spectacole muzicale pentru copii), apoi de către
Nicuşor Constantinescu (în comedia muzicală Hoţii de ceasornice). A trecut şi prin distribuţia spectacolului cu cea mai mare longevitate (Săracu' Gică), în care a fost unul dintre mulţii interpreţi ai lăutarului Frangulea, şi a unor
reviste muzicale, făcându-se remarcat prin sinceritatea şi firescul «miniaturilor» sale artistice.
 
După 1990 a obţinut aprobarea de a intra «cu arme şi bagaje» în grupul actorilor de la «Fantasia», fiind conştient că viaţa soliştilor e mai scurtă şi stă la remorca multor «colaboratori». Că a ales o opţiune înţeleaptă s-a văzut încă de la primele sale roluri, cele mai multe de «respiraţie» scurtă, cum a fost Omul de serviciu din comedia Love story în lift, de Alexandru Ştefănescu, despre care Ana Maria Munteanu nota în cronica sa din «Tomis»: «Adevărata vedetă a spectacolului este Omul de serviciu, interpretat de Dumitru Caramitru, o apariţie de un comic irezistibil, cu priză imediată, fulgerătoare, cu sala. Cu antenele sensibile ale talentului său, actorul-cântăreţ-dansator-mim intuieşte esenţa unui gen faţă de care restul spectacolului rămâne în exterioritate». 
 
Mitică a mers cu nădejde pe această linie, având resursele necesare şlefuirii micilor sale roluri din Zaraza de la Alcazar, Grevă la Fantasia, O fată îndărătnică, Cheia succesului, Falstaff-story, Pudră de talc ... şou, Sfânt şi păcătoşi şi Săracu' Gică (montarea anului 2001, în care revine cu acelaşi succes în alt rol, sergentul Nae Gogoaşă). S-a încumetat să interpreteze şi personaje principale (Moş Teacă din Revistă de ... front şi Tudor din Ginere de import), în care a avut nu doar bune intenţii, ci chiar reuşite onorabile. 
 
Deşi a fost trecut în «rezervă» (pensie), o vreme venea în fiecare zi la teatru, intra în atelierul de pictură, fiind aşteptat de un şevalet,· o mulţime de pensule şi vopsele, precum şi de proiectele sale de pictură pe sticlă sau lemn, cele mai multe de inspiraţie religioasă. Este a doua natură artistică a lui Caramitru, pe care o oficiază ca pe un ritual discret, departe de lumea dezlănţuită, de agitaţia ostentativă şi găunoasă. Are clienţii săi fideli, fapt esenţial într-o meserie în care depinzi de capriciile unei pieţe instabile. Dar suflul artistului vine de la apropierea scenei, a foştilor şi actualilor artişti, între care se află şi fiica sa, Alina, înscrisă de pe acum în cartea celei de-a doua generaţii Caramitru de slujitori ai Thaliei“.
 
Citeşte şi:
 
#RespectTeatru Au construit din iubire, iar ZIUA de Constanţa le-a oferit... nemurire. Digitalizarea celor şapte cărţi despre comunitatea teatrală constănţeană a provocat un proiect unic în România (galerie foto)
 
Rezistăm prin cultură ZIUA de Constanța lansează, în variantă digitală și print, cartea lui Jean Badea - „Dulcea povară - Schițe de portret din lumea teatrelor constănțene”
 
#citeșteDobrogea #memoriateatruluiconstănțean Șapte titluri esențiale pentru teatrul constănțean

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari