Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:34 22 08 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (IV). In Memoriam academician Geavit Musa (document)

ro

05 Jul, 2019 00:00 775 Marime text

Cu o regularitate de ceasornic (la fiecare trei ani), începând cu anul 2002, profesorul Petre Frangopol adună într-un volum articolele publicate în presă şi reviste de specialitate pe tema situaţiei din învăţământul şi cercetarea românească. A ajuns astfel la al patrulea volum al seriei „Mediocritate şi Excelenţă. O radiografie a ştiinţei şi învăţământului din România“prefaţat de prof. univ. dr. Ing. Dorel Banabic, membru corespondent al Academiei Române (CV în secţiunea „Documente“).
 

 
Articolele din acest volum au fost publicate în perioada ianuarie 2009 - iunie 2011 în suplimentul „Aldine” din ziarul „România Liberă” şi al săptămânalului „Timpul”, revista lunară de fizică „Evrika”, fondată în 1990 de profesorul Emilian Micu, care apare la Brăila, şi în două numere din 1995 ale „Curierului de Fizică” (publicaţie a Societăţii Române de Fizică şi a Fundaţiei Horia Hulubei).
 
Între cele şapte capitole ne-a atras atenţia cel intitulat „Ctitorii ale Casei Regale a României” (IV), în care academicianul constănţean dedică cinci pagini locurilor natale, mai precis istoriei moscheii lui Carol I. Dar pentru că astăzi se împlinesc nouă ani de la trecerea în nefiinţă a marelui fizician dobrogean Geavit Musa, iar prof. Petre Frangopol i-a dedicat o amplă evocare în acest volum, oferim cititorilor un fragment, cu invitaţia de a parcurge capitolul VII „Elite ale cercetării ştiinţifice din România”.
 
„Personalitate de excepţie în galeria marilor fizicieni români din a doua jumătate a secolului 20 şi început de secol 21, Geavit Musa (n. 1931, Constanţa), are un parcurs dureros în etapele carierei sale care caracterizează perioada neagră a comunismului din ţara noastră. Dotat cu o inteligenţă nativă deosebită care i-a imprimat o modestie şi blândeţe caracteristică, cu un spirit pragmatic dublat de o putere de muncă ieşită din comun ce l-au condus la realizări de fizică fundamentală şi mai ales aplicată mereu premiere în România, ei bine, aceste simple caracteristici umane l-au făcut să supravieţuiască, acesta este cuvântul, teribilelor opresiuni cu care i-a fost confruntată cariera. Competenţa sa profesională a fost apreciată atât de colegi, cât şi de profesorii săi, dar şi de mai marii regimului comunist care aveau nevoie de creierul lui Geavit.
 
Această introducere am apreciat-o necesară pentru cititorii Revistei EVRIKA. Majoritatea cititorilor, îndeosebi tinerii, dar şi profesorii lor, cu excepţia celor vârstnici, nu ştiu sau au uitat cu ce se confruntau unele elite cu origine socială aşa zis „nesănătoasă", înainte de 1989, acelea care atrase de mirajul ştiinţei, al cunoaşterii în cazul ştiinţelor exacte, au ales, conştiente de momentele de restrişte, calea unui drum presărat numai cu sacrificii.
 
S-a născut la Palazu Mare (astăzi cartier al Constanţei), într-o familie aristocrată a oraşului. Părinţii săi aveau ocupaţii ce i-au dat bătai de cap până în decembrie 1989: tatăl, secretar al Consulatului Turc din Constanţa, practic factotumul instituţiei, iar Marna, casnică, era fiică de moşier. Intră în urma unui concurs de admitere (1944), greu de câştigat, la Liceul (azi Colegiul Naţional) «Mircea cel Bătrân» din Constanţa. În timpul liceului a fost atras de matematică şi o conferinţă a profesorului Horia Hulubei susţinută la Constanţa despre energia atomică, a fost un eveniment care l-a determinat să se dedice fizicii. Câştigă în clasa X-a, prima olimpiadă organizată după război, atât la matematică cât şi la fizică, faza pe oraş, ocupând locul 1, dar după faza pe judeţ, de asemenea câştigată, este exclus din lotul reprezentativ pentru faza finală de la Bucureşti pe motive de origine socială.
 
Este primul examen de viaţă la care va fi supus ca o repetabilă povară, viitorul fizician Geavit Musa. Absolvă Facultatea de Fizică şi Matematică (1951-1955) a Universităţii din Bucureşti, într-o serie de excepţie, cu foarte mulţi colegi deveniţi ulterior personalităţi de prim rang a ştiinţei româneşti, cum nu s-a mai, întâlnit până astăzi în istoria acestei facultăţi. La absolvire, această serie în marea ei majoritate, a fost repartizată la Măgurele, cu acordul şefilor de laboratoare, în cadrul Institutului de Fizică Atomică (IFA) în plin proces de dezvoltare. G. Musa optează pentru colectivul condus de George Comşa (şef de laborator, Adrian Gelberg), care se ocupa cu tehnologia vidului ultra înalt (10-10 torr), practic necunoscută în România. Măsurarea unor presiuni atât de reduse necesita realizarea efectivă a unei joje de vid şi măsurarea unor curenţi de 10-12 A.
 
Realizarea vidului înalt necesita conceperea unei pompe adecvate şi stabilirea tehnologiei aferente. Astfel s-a născut pompa de vid Comşa-Musa (Rev. Scientif. Instr., 1957), citată şi în cartea lui Manfred von Ardenne (Tabellen zur Angewandte Physik pct 131, vol II, 1964, VEB Deutsche Verlag der Wissenschaften, Berlin). România a devenit a treia ţară din lume care a realizat la acea dată un vid de ordinul 10-10 torr. Pentru setul de lucrări publicate, colectivul din care făcea parte - mai puţin Geavit Musa - a primit Premiul Academiei Române. Abia după 10 ani (1967) i se va acorda şi lui, ca o reparaţie, Premiul Academiei «C. Miculescu» dar, pentru o nouă tematică, când i s-a evidenţiat originalitatea rezultatelor obţinute în studiul proceselor din diodele cu plasmă, publicate peste hotare. Dar gustul amar al nedreptăţii însă nu îl va uita pentru multă vreme.
 
La 1 aprilie 1957, lui G. Musa şi soţiei sale Marcela, colegă de an la Facultatea de Fizică, ambii salariaţi la IFA, li se aduce la cunoştinţă oficial că trebuie să îşi găsească un alt loc de muncă! Direcţia Institutului a găsit o formă, ca minim avantaj, să plece prin demisie cu post cu tot, motivaţia fiind «problemele» necorespunzătoare din dosarul lor de cadre. În aceiaşi situaţie au fost şi alţi colegi ai lor din IFA. A primit invitaţia (acceptată) de a lucra în colectivul profesorului academician Th. V. Ionescu la Institutul de Fizică al Academiei Române. Activitatea abia începută la noul loc de muncă, a fost întreruptă de desfacerea contractului de muncă în 1958, cu aceiaşi motivaţie.
 
Rămas pe drumuri şi cu un copil abia născut, primeşte după numeroase demersuri postul de bibliotecar la Observatorul Astronomic. În 1960 reuşeşte să se angajeze ca inginer tehnolog la Întreprinderea Electrofar din Bucureşti. Experienţa câştigată în fabrică va reprezenta pentru el o experienţă de mare valoare pe care spiritul său practic va reuşi să o transforme într-un formidabil avantaj în soluţionarea unor probleme aplicative cu care se va confrunta într-un viitor apropiat”.
 
În continuarea acţiunilor publicistice asumate, cotidianul ZIUA de Constanţa lansează proiectul #DobrogeaAcademică - moment-reper pentru conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti: Academia Română. Prin intermediul acestui proiect, la propunerea comunităţii tomitane, academicienii dobrogeni Petre T. Frangopol  (membru de onoare al Academiei Române) şi Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române) vor primi titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanţa, în cadrul unei şedinţe festive ce va avea loc miercuri, 10 iulie, în sala Coriolan a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”.​
 


Citește și:

Despre proiectul #DobrogeaAcademică


#DobrogeaAcademică Personalităţi din administraţie, cultură, culte şi învăţământ salută decernarea titlului de Cetăţean de Onoare academicienilor dobrogeni Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu (galerie foto)

Cuvinte presărate cu onoare şi respect. Mesajele iniţiatorilor proiectului #DobrogeaAcademică, lansat de ZIUA de Constanţa (galerie foto)

Proiectul #DobrogeaAcademică, iniţiat de ZIUA de Constanţa Moment-reper al conectării comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti

Colegiul „Mircea cel Bătrân“, din perspectiva directorului său / Anuare vechi ale liceului 

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. dr. Vasile Nicoară - „Liceul «Mircea cel Bătrân» era declarat, în perioada interbelică, drept universitatea Constanței“

#DobrogeaAcademică Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Despre „Mediocritate şi excelenţă“ – Petre T. Frangopol 

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (III). „Firmele căpuşă, după scenariul bine-cunoscut şi excelent pus la punct, au devalizat, practic, industria chimică“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“, volumul I - „S-a demonstrat până astăzi că nu există voință politică în vederea găsirii de soluții care să prevadă redresarea României“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (II). „Excelenţa şi talentul sunt un har de la Dumnezeu, la care se adaugă zeci de ani de muncă şi creativitate“

#DobrogeaAcademică Integrala „Mediocritate și excelență“, scrisă de academicianul constănțean Petre T. Frangopol, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Despre Marian-Traian Gomoiu 

#DobrogeaAcademică Cătălin Ţibuleac - „Aducem mulţumirile noastre domnului Marian-Traian Gomoiu pentru întreaga activitate în slujba Deltei Dunării“

#DobrogeaAcademică Dr. Dan Vasiliu, director GeoEcoMar, filiala Constanţa - Amintiri cu academicianul Marian-Traian Gomoiu (document)

#DobrogeaAcademică Dr. Tania Zaharia despre activitatea academicianului Marian-Traian Gomoiu la Institutul Român de Cercetări Marine din Constanţa (galerie foto)

#DobrogeaAcademică Dr. Dumitru Murariu - „Academicianul Marian-Traian Gomoiu a contribuit la creşterea prestigiului României în Europa şi în lume“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Marian-Traian Gomoiu. Biografia celui mai activ cercetător al Mării Negre


Despre Petre T. Frangopol

#DobrogeaAcademică Acad. Ioan Dumitrache - „Spirit liber, curajos şi competent, prof. Petre T. Frangopol s-a aplecat cu multă dăruire spre probleme majore ale societăţii“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Gheorghe Benga - „Profesorul Petre T. Frangopol reprezintă un model de om de ştiinţă din categoria Excelenţei“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Dorin Poenaru - „Petre T. Frangopol, întemeietor de şcoli şi lider de opinie“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Victor Voicu - „Petre Frangopol este un om, o voință, un caracter care nu ațipește pe orbită“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Petre T. Frangopol. Biografia unui simbol al luptei împotriva mediocrității din societatea românească


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii