Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:19 20 07 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Acad. Dorin Poenaru - „Petre T. Frangopol, întemeietor de şcoli şi lider de opinie“ (document)

ro

03 Jul, 2019 00:00 689 Marime text

Proiectul #DobrogeaAcademică - moment-reper pentru conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti, Academia Română, - face parte integrantă din seria acţiunilor publicistice asumate de cotidianul ZIUA de Constanţa. Prin intermediul acestui proiect, la propunerea comunităţii tomitane, academicienii dobrogeni Petre T. Frangopol (membru de onoare al Academiei Române) şi Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române) vor primi titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanţa, în cadrul unei şedinţe festive ce va avea loc miercuri, 10 iulie, în sala Coriolan a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”.



Continuăm seria evocărilor celor două mari personalităţi prin vocea colegilor academicieni, cu discursul prof. Dorin Poenaru, membru de onoare al Academiei Române (CV în secţiunea „Documente“), susţinut cu prilejul şedinţei omagiale din 8 octombrie 2018, desfăşurată în Aula Academiei Române, la celebrarea celor 85 de ani împliniţi de prof. Petre T. Frangopol (publicat în revista „ACADEMICA“ a Academiei Române, nr. 10-11/2018).



„Petre T. Frangopol, o personalitate ştiinţifică complexă, cu o carieră ştiinţifică de peste şase decenii, a avut un impact remarcabil în dezvoltarea chimiei, radiochimiei, chimiei biofizice şi biofizicii din România ultimelor şase decenii. Activitatea sa s-a desfăşurat în patru direcţii principale: ca om de ştiinţă, profesor şi organizator. A patra direcţie a constituit-o după anul 1990, politica ştiinţei, devenind un militant neobosit pentru îmbunătăţirea învăţământului şi cercetării ştiinţifice din ţara noastră şi alinierea acestora la nivelul celui existent pe plan internaţional. Succesele pe care le-a obţinut într-o viaţă dedicată cercetării, fac din Profesorul Frangopol un model demn de urmat.
În această prezentare îmi propun să amintesc mai ales trei domenii de mare importanţă:
-    studii Interdisciplinare;
-    profesor, consilier, editor, întemeietor de noi laboratoare şi şcoli de cercetare;
- militant pentru recunoaşterea valorilor autentice în învăţământul şi cercetarea din România.

Nu îmi ascund preţuirea ce o am faţă de profesorul Frangopol, fiindcă îl cunosc din anul 1958, când am intrat prin concurs în Institutul de Fizică Atomică (IFA), unde el era angajat din anul 1956.

Petre T. Frangopol s-a născut la Constanţa, unde a absolvit liceul (azi Colegiul Naţional) „Mircea cel Bătrân” (1944 - 1951), după care se înscrie la Facultatea de Chimie Industrială, Institutul Politehnic Iaşi (1951 - 1956). După absolvirea facultăţii a fost selecţionat de nou creatul Institut de Fizică Atomică (IFA) de la Măgurele să urmeze cursurile de un an (1956 - 1957) - serie unică - de specializare în Fizica şi Tehnica Nucleară.

Din cauza lipsei unor laboratoare, care se aflau în construcţie, conducerea IFA îl detaşează (1958 - 1964) în cadrul Laboratorului de Chimie Organică al Facultăţii de Chimie Industrială, Institutul Politehnic Bucureşti, condus de profesorul Costin D. Neniţescu. Teza de doctorat „Radicali liberi stabili din clasa diaril-azotului” o susţine la Institutul Politehnic Timişoara (1968), conducător ştiinţific prof. Giorgio Ostrogovich. Mai târziu, în cariera sa, a câştigat o recunoaştere internaţională prin lucrările sale în domeniul radicalilor liberi organici, fiind citat în cărţi de chimie organică şi de radicali liberi: Organic Chemistry of Stable Free radicals, de A. R. Forrester, J. M. Hay şi R.H. Thomson, Academic Press, 1968; Free Nitroxyl Radicals, de E.G. Rozantsev, Plenum Press, N. Y., 1970; Dolgojivuşcie radicalî, de E. G. Rozantsev, Nauka, Moscova, 1972.

Profesorul Petre Frangopol a obţinut prin concursuri internaţionale două prestigioase burse post-doctorale, din partea Consiliului Naţional al Cercetării ştiinţifice din Canada, Divizia de Chimie, Ottawa (1969 - 1970) şi Humboldt Dozentenstipendium (1972). În 1971 - 1972 a funcţionat ca post doctoral research associate la Universitatea George Washington, Washington D.C., USA, în cadrul unui proiect finanţat de NASA.

A promovat la IFA, prin concurs, toate treptele cercetării ştiinţifice, până la cercetător ştiinţific principal 1 şi a fost adjunct (1960 - 1969), apoi şeful laboratorului de compuşi organici marcaţi (1969 - 1974). După 1990 este invitat ca profesor la facultăţile: de fizică, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi (1991 - 1999); de medicină, Universitatea „V. Goldiş” Arad (1997 - 1999); de chimie, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (1999 - 2002). A funcţionat la CNCSIS (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior) unde a contribuit decisiv la aducerea în ţară a băncii de date Science Citation Index publicată de Institute of Scientific Information din Philadelphia, SUA, pe baza unui grant al Băncii Mondiale (280.000 USD). Din 1969 a fost mai mult de 20 de ani unul din cei doi abstractori români la Chemical Abstracts Service (CAS), Columbus, Ohio, SUA şi a contribuit decisiv la includerea Revistei de Chimie din Bucureşti printre revistele indexate şi abstractate de CAS.

A fost invitat şi a conferenţiat în marile laboratoare ale lumii din Europa, SUA, Japonia. Cităm doar câteva din lista foarte lungă: Oak Ridge National Laboratory, Argonne National Laboratory, Brookhaven National Laboratory, CEN-Grenoble, CEN-Saclay, Kagawa Medical University-Japonia, Leuven University-Belgia, Manchester University-Anglia, Marburg/ Lahn-University-Germania etc. sau invitat la Conferinţe internaţionale din domeniile în care a lucrat, inclusiv la cele binecunoscute cu număr restrâns de participanţi: Gordon Conferences (SUA), EUCHEM-Conferences etc.

Activitatea sa ştiinţifică se caracterizează printr-o arie largă de cuprindere şi un grad neobişnuit de interdisciplinaritate, preocupările sale cuprinzând chimia, radiochimia, biologia, biochimia, biofizica, fizica, ştiinţele inginereşti, arheometria. Este remarcabil că această interdisciplinaritate s-a manifestat pregnant, nu ca o simplă complementaritate de mijloace sau idei, ci ca o unitate de concepţie, care se încadrează în noile tendinţe de resinteză a ştiinţelor naturii, în care diferitele discipline (fizica, chimia, biologia) nu se manifestă în paralel, ci ca trepte de abordare).

Studii interdisciplinare

Radioizotopi şi compuşi organici marcaţi cu izotopi stabili şi radioactivi. A fost cel care a preparat la reactorul nuclear al IFA, pentru prima dată în România, în 1960, Iodul-131, cel mai folosit produs radiofarmaceutic de la noi, utilizat în bolile tiroidiene (cf. Revista de Chimie, Bucureşti, 12, 706-708, 1961). Articolul a fost tradus integral în Internat. Chem. Eng. (SUA), 2, 357 (1962). De asemenea a dezvoltat pentru prima dată în ţară producţia radiofarmaceuticelor cu radioizotopi produşi la ciclotronul IFA (Galiu-67, Indiu-111), cei mai folosiţi în diagnosticul cancerului. A pus la punct, pentru prima dată la noi, tehnicile de lucru privind sinteza compuşilor marcaţi cu C-14, măsurarea radioactivităţii lor şi urmărirea mecanismelor de reacţie cu ajutorul compuşilor marcaţi izotopic care au făcut obiectul a numeroase lucrări.

S-a ocupat şi de marcări cu Deuteriu (D), de exemplu, a preparat pentru prima dată tetradeutero-N-hidroxi-succinimida (menţionată în J. Amer. Chem. Soc., 93, 6561, 1972), precum şi o serie de săruri de piridiniu care prezintă o activitate fiziologică marcantă, lucrare publicată în J. Organic Chem., (SUA), 38, 2355 (1973). A dezvoltat un domeniu nou, premieră pentru radiobiologia românească, metoda C-14 pentru determinarea productivităţii primare a planctonului în ecosistemele acvatice româneşti cu rezultate originale publicate în literatura de specialitate (Oceanologica Acta, 4, 343, 1981; Marine Ecology, 19, 25, 1984 etc.).

Laboratorul de compuşi organici marcaţi de la  Măgurele, la a cărui creare, organizare, dezvoltare, orientare tematică şi impunere pe plan ştiinţific naţional şi internaţional a avut un rol determinant, binecunoscut şi apreciat de Conducerea IFA, a devenit unul din laboratoarele de frunte ale României care promova prin rezultate, chimia modernă contemporană şi metodele fizice, atunci recent introduse (RES, RMN, IR, UV, SM) în studierea noilor compuşi preparaţi, dar şi a  mecanismelor de reacţie care se studiau la noi cu mijloace ca şi în alte ţări din Vest.

A contribuit decisiv la realizarea investiţiei de pe Platforma IFA, Centrul de Producţie Radioizotopi (CPR), de la faza iniţială (proiect, documentare, tehnologii) până la faza finală de produse vandabile. Astfel, a dezvoltat prin eforturi proprii, o nouă linie tehnologică la CPR, liofilizarea, care a permis realizarea pentru prima dată în România (anii ’80) a  truselor radiofarmaceutice (RF) de uz uman, ca produse de serie. A pus la punct truse RF vândute  curent pe piaţa românească, dintre acestea Fitatul Stanos-Tc-99m, folosit la vizualizarea ficatului, fiind cel mai apreciat şi solicitat RF.

Substanţe organice ca moderatori şi agenţi de răcire pentru reactorii nucleari, în particular radioliza bifenilului şi a unor fracţiuni petroliere din ţara noastră, a constituit la momentul respectiv (1963 - 1965) un program important, multidisciplinar, pe care l-a coordonat, acesta constituind şi  o preocupare de interes internaţional, ca o posibilă filieră la dezvoltarea reactorilor nucleari energetici (Rev. Roum. Phys., 11, 937, 1966).

Scintilatorii organici, substanţe cu proprietăţi scintilante, le-a sintetizat pentru a elimina importul. Acestea, de exemplu 2,5-diaril-oxazolii (PPO), erau incorporate în lichide sau materiale plastice şi utilizate în diferite lucrări de fizică şi tehnică nucleară. Ulterior, sintezele au fost realizate prin metode noi, patentate şi publicate în reviste din Anglia (Tetrahedron, 16, 59 (1961); 19, 169 şi 2199 (1963) etc.).

Radicalii liberi organici stabili au constituit un domeniu de cercetare aplicativă pe care l-a transformat ulterior în cercetare fundamentală care i-a adus o recunoaştere internaţională. Radicalul stabil DPPH (1,1-difenil-2-picril-hidrazil) nu se putea obţine pe cale comercială, acesta fiind folosit ca etalon în aparatul de RES construit la IFA. Odată cu sintetizarea lui au fost preparaţi şi alţi noi radicali stabili din aceeaşi clasă, probându-se experimental ipoteza stabilităţii datorate împiedicării sterice, paralel cu efectul electronic (Tetrahedron: 13, 258, 1961; 23, 4661, 1967; Rev. Roum. Chim., 14, 527, 1969). Rezultatele au fost confirmate şi de alte laboratoare din  străinătate (URSS, Anglia, SUA, Canada, Franţa etc.). Alţi radicali stabili pe care i-a studiat (J. Org. Chem., SUA, 38, 2355, 1973), experimental şi prin simulare, au fost cei proveniţi din sărurile de piridiniu ce prezentau interes prin asemănarea lor cu compuşi ce posedă o activitate fiziologică cunoscută (cercetaţi în acelaşi timp în SUA de E. O Kosower). În afară de numeroasele citări ale lucrărilor sale din literatură, semnalate anterior şi  în cărţile de referinţă fundamentală (în prefaţa cărora  este menţionată explicit contribuţia lui P. T. Frangopol alături de alţi bine cunoscuţi specialişti ai domeniului: K. Dimroth, A. Rassat, N. Mc. Connel, G. Russel, A. Forrester ş.a.

Chimia biofizică şi biofizica au ocupat în particular o considerabilă şi foarte fertilă activitate a sa în ultimele două decenii de activitate la IFA, prin stimularea dezvoltării acestor domenii în România, datorită programului de cercetare pe care l-a iniţiat: Modificarea structurii şi funcţiei biomembranei sub acţiunea unor anestezice locale (procaina, lidocaina, tetracaina) şi a medicamentelor româneşti cele mai solicitate la export: Gerovital şi Aslavital, program finanţat de Centrala Industrială de Medicamente a Ministerului Industriei Chimice.

Menţionăm câteva  tematici dintre cele peste 30 abordate, toate cu rezultate notabile publicate în literatura internaţională: dinamica neliniară a interacţiunii sistemului imunitar cu tumori canceroase; RMN şi transportul difuzional al apei prin membranele eritrocitelor umane; RES utilizând markeri de spin în studiul acţiunii agenţilor chimici la nivelul biomembranelor; studii de chimie fizică a suprafeţelor privind interacţia între medicamente şi membrane naturale şi artificiale; studii radioizotopice cu procaina marcată cu Tritiu etc.

Cutremurul de la 4 martie 1977 a distrus integral laboratorul său. Munca unei însemnate părţi a vieţii, laboratorul de compuşi organici marcaţi, dotarea acumulată in 20 de ani, substanţe, documentare, manuscrise, totul a dispărut în incendiul devastator cauzat de cutremur. Nu se dă bătut. Îşi amenajează un nou laborator în cadrul Centrului de Producţie Radiochimică unde avea numai sarcini de producţie. Se reorientează spre chimie biofizică şi biofizică întrucât radicalii liberi organici stabili (realizaţi pentru prima dată în ţara noastră)  s au dovedit utili ca markeri de spin în cercetările unor mecanisme de reacţie la nivelul biomembranelor.

Petre T. Frangopol a avut o contribuţie majoră la înfiinţarea, coordonarea şi dezvoltarea  laboratoarelor în care a lucrat la Măgurele, Iaşi şi Cluj, fără să revendice recunoaşterea nimănui, conştient de mentalitatea comunistă: face unul treaba, şi ne asumăm noi rezultatele (cei investiţi în funcţii oficiale).

Pentru faptul că nu a dorit să-i pună co-autori pe lucrările lui ştiinţifice (inclusiv pe contracte, procese tehnologice etc.) pe „unii” din colegii săi, activişti (şi nu numai…), pentru această „necolegialitate” a fost la un pas să fie dat afară din partid şi din institut. A venit 22 decembrie 1989 şi totul s-a „uitat”. Este autor a peste 230 de lucrări ştiinţifice apărute: în ţară 130 şi peste 100 în marile periodice ale lumii (mainstream journals), cu factor de impact mare (afară de cărţi şi Proceedings-uri).  A publicat peste 50 de articole de popularizare a ştiinţei, de science fiction, puncte de vedere în diferite dezbateri cu caracter cultural etc. în diferite reviste săptămânale din presa centrală (Contemporanul, Forum, Tribuna Şcolii etc.) sau din provincie (Tomis, Steaua etc.).

Seria Current Topics in Biophysics, iniţiată şi editată de Petre T. Frangopol (6 volume), cu contribuţii ale unor specialişti de prim rang din ţară şi străinătate, este o serie ce poate sta alături de alte publicaţii de tipul  „Progress in…” sau „Advances in…” mult apreciate în literatura ştiinţifică internaţională de specialitate. Lucrările sale (în paranteze, numărul de articole publicate) au apărut în reviste de prestigiu din străinătate, cu factor de impact mare: Biochimica Biophysica Acta-BBA (8), Tetrahedron-Anglia (7), Arch. Intrntl. Physiologie Biochim (5), J. Organic. Chem.-SUA, J. Organometall. Chem., Biosystems-Olanda, Bull. Soc. Chim. France, J. Chem. Soc.-Anglia, Molec. Aspects of Med., Isotopentechnik, Spectrochim. Acta, Chromtaographia, Archaeometry-Olanda, etc. Lucrările sale cele mai citate sunt cele care au stat la baza tezei sale de doctorat (Radicali liberi stabili…), publicate cu A.T. Balaban în Tetrahedron-Anglia 23 (12), 4661, 1967 (48 de ori)  şi 13 (4), 258, 1961 (42 de ori). Menţionez şi alte lucrări publicate şi citate: în BBA (17 ori), J. Chem. Soc. (25 de ori) etc.

Profesor, consilier, editor, întemeietor de noi laboratoare şi şcoli de cercetare

Ca profesor, a organizat prima secţie de fizică medicală într-o Universitate din România şi a 2-a de Biofizică (după Bucureşti), ambele  la Facultatea de fizică a Universităţii  „Al. I Cuza” din Iaşi, plecând practic de la zero dotare şi spaţiu, folosind numai fonduri externe (cca. 500.000 USD) obţinute exclusiv din contracte câştigate prin competiţii internaţionale finanţate de AIEA-Viena (1995 - 1997), de Uniunea Europeană, Bruxelles, Copernicus (1995 - 1998), Tempus (1994 - 1999) sau Fundaţia Soroş (1992 - 1993) etc. A fost în trecut, ca şi astăzi, un susţinător îndârjit al tinerilor talentaţi şi harnici. Mulţi dintre foştii săi studenţi şi colaboratori, formaţi de el, lucrează în prezent în marile Universităţi ale lumii cu rezultate excelente.

Activitatea managerială: la Universitatea din Iaşi  a creat în jurul său o şcoală de tineri dotaţi pe care i-a îndrumat şi i-a trimis să-şi facă doctoratul în domeniul chimiei biofizice şi biofizicii în universităţi de prestigiu din SUA şi Europa. Unul dintre aceştia, Alexandru Daşu, a câştigat un premiu european de biofizică. A ştiut să îşi apropie studenţii, să-i ocrotească, lăsând o urmă în biofizica ieşeană. La Cluj, unde a funcţionat o vreme, a dotat secţia de chimie fizică cu aparatură în valoare de cca. 200.000 USD dintr-un grant al Băncii Mondiale, care a ocupat locul 1 în competiţia de la  CNCSIS.

Dăruirea pentru activitatea de cercetare fundamentală a Profesorului Frangopol poate fi ilustrată şi prin extinderea activităţilor sale cotidiene, impuse în acea vreme de rigorile cercetărilor aplicative obligatorii, la diseminarea cunoştinţelor obţinute în cadrul grupurilor de cercetare din întreaga ţară coordonate de el în cadrul Programului de chimie biofizică menţionat mai sus. Astfel a organizat patru Conferinţe naţionale ale acestui Program de cercetare între anii 1986 - 1989, la Iaşi, Cluj şi Bucureşti, cu o parte din lucrări publicate în numere speciale din Revue Roumaine de Biochimie. Practic, acestea constituiau manifestări de anvergură naţională şi nivel profesional internaţional ale domeniului din România. A reuşit să impună organizarea (cu V. V. Morariu), pentru prima dată în România, a Zilelor Balcanice de Biochimie şi Biofizică, ediţia a 8-a, la Cluj-Napoca în 1990, lucrările fiind publicate într-un număr special al Rev. Roum. Biochimie (1991), introducând astfel cercetătorii români din aceste domenii în circuitul unei manifestări tradiţionale regionale.

Seminariile multidisciplinare iniţiate de el la Sala TANDEM a IFA a polarizat elita cercetătorilor din România. A fost editorul primei publicaţi anuale (vol. 1 - 6) româneşti de biofizică, tiraj 1500 exemplare, în limba engleză, Seminars in Biophysics, publicată de IFA, recenzată internaţional şi difuzată peste hotare. Ultimul volum (6) a apărut în 1990. La  Iaşi, din 1992 a continuat cu o serie nouă, intitulată Current Topics in Biophysics, (vol. 1-6), la Editura Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, difuzată mai ales peste hotare. În această serie a publicat câteva numere speciale de Biosenzori şi Aplicaţii, cu autori din 35 mari laboratoare de chimie analitică ale lumii.

A avut o contribuţie fundamentală la dezvoltarea Bibliotecii IFA care a devenit cea mai bogată şi completă bibliotecă de chimie din ţară şi una dintre cele mai bune biblioteci interdisciplinare de institut din lume, conform unui articol apărut în J. Chem. Document. (SUA), (1973).  În 1965 propune Conducerii IFA înfiinţarea Buletinului de Informare IFA,  a cărui coordonare şi redactare a realizat-o timp de 4 ani. S-a bucurat de o audienţă mare la IFA şi în toată ţara.

Militant pentru recunoaşterea valorilor autentice în Învăţământul şi Cercetarea din România

Petre T. Frangopol a fost şi continuă să fie un susţinător neobosit al recunoaşterii valorilor autentice ale Învăţământului şi Cercetării din România. În anul 2004 a publicat volumul Elite ale Cercetătorilor din România, în care prezintă biografiile a 21 de cercetători de elită din domeniul matematicii, fizicii şi chimiei. Aprecierea corectă s-a adeverit prin faptul că 7 dintre aceştia au devenit ulterior membri ai Academiei: Voicu Lupei, Dumitru Mihalache, Dorel Bucurescu, Mihnea Colţoiu, Dorin N.  Poenaru, Nicolae-Victor Zamfir (Şeful Secţiei de fizică a Academiei Române) şi Geavit Musa.

În perioada 2002 - 2016 a publicat 6 volume intitulate Mediocritate şi Excelenţă - o radiografie a ştiinţei şi a învăţământului din România, în care dezbate problemele educaţiei şi cercetării româneşti, care au ajuns, prin rezultate, la coada Europei, după ce, între cele două Războaie mondiale, se situau la nivelul şcolilor europene.

În cadrul Programului Civilizaţia românească iniţiat de Academia Română se vor publica 30 volume de Istorie ale diferitelor domenii ale culturii şi ştiinţei româneşti (Matematică, Fizică, Medicină, Literatură, Chimie etc.). Istoria Chimiei Româneşti este coordonată de Prof. Petre T. Frangopol. Are 35 capitole, 34 autori, 460 pagini şi index de 1.100 nume.  9 capitole sunt scrise de către  Prof. Petre T. Frangopol.

În acest volum, foarte importantă este sublinierea critică a faptului că în România s-a desfiinţat Radiochimia ca disciplină de predare şi ca secţie în Universităţi în ciuda importanţei sale fundamentale în ştiinţa contemporană. De asemenea, este subliniat faptul că 90% din Industria Chimică a României a fost desfiinţată după 1990, deşi în anii 1970 - 1980 România era a 10-a ţară din lume ca producţie globală a Industriei Chimice. A fost redactor şef la Revista de Politica Ştiinţei şi Scientometrie - Serie Nouă, a Ministerului Educaţiei  Naţionale  (2012 - 2016).

Recunoaşterea activităţii sale profesionale

Activitatea sa a fost apreciată prin diferite medalii şi diplome, de exemplu: Diploma de Onoare şi Medalia IFA (2010), Profesor de onoare al UMF „I . Haţieganu” Cluj-Napoca (2008), Diploma de Onoare „Horia Hulubei” a IFIN-HH (2006) pentru activitatea depusă în IFA şi în continuare la IFIN-HH, Diploma de Excelenţă a Universităţii Bucureşti (2018), Marea Diplomă de Onoare, decernată în 1997 de Comisia Naţională de Arheometrie, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Diploma de Onoare a Institutului de Cercetări Marine din Constanţa, Premiul „C. Miculescu” al Academiei Române (1986) pentru rezultatele obţinute în programul de Chimie Biofizică şi Biofizică la IFA.

Medalia „Madona României” decernată conducerii Academiei Române dar şi lui Petre T. Frangopol în 1996, atunci şi consilier al Vicepreşedintelui Academiei Române, de către Monseniorul Dr. Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit, cu prilejul aniversării Centenarului înfiinţării Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti şi împlinirii a două milenii de creştinism în România.

Activitatea sa a fost, de asemenea, recunoscută şi prin alegerea sa în comitetele de redacţie ale revistelor Romanian Journal of Chemistry, editată de Academia Română, Journal  of Radioanalytical şi Nuclear Chemistry şi Scientometrics, ambele editate de Springer, Germania“.

Citește și:

Despre proiectul #DobrogeaAcademică

#DobrogeaAcademică Personalităţi din administraţie, cultură, culte şi învăţământ salută decernarea titlului de Cetăţean de Onoare academicienilor dobrogeni Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu (galerie foto)

Cuvinte presărate cu onoare şi respect. Mesajele iniţiatorilor proiectului #DobrogeaAcademică, lansat de ZIUA de Constanţa (galerie foto)

Proiectul #DobrogeaAcademică, iniţiat de ZIUA de Constanţa Moment-reper al conectării comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti

Colegiul „Mircea cel Bătrân“, din perspectiva directorului său / Anuare vechi ale liceului

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. dr. Vasile Nicoară - „Liceul «Mircea cel Bătrân» era declarat, în perioada interbelică, drept universitatea Constanței“

#DobrogeaAcademică Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Despre „Mediocritate şi excelenţă“ – Petre T. Frangopol

#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“, volumul I - „S-a demonstrat până astăzi că nu există voință politică în vederea găsirii de soluții care să prevadă redresarea României“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (II). „Excelenţa şi talentul sunt un har de la Dumnezeu, la care se adaugă zeci de ani de muncă şi creativitate“

#DobrogeaAcademică Integrala „Mediocritate și excelență“, scrisă de academicianul constănțean Petre T. Frangopol, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Despre Marian-Traian Gomoiu

#DobrogeaAcademică Dr. Tania Zaharia despre activitatea academicianului Marian-Traian Gomoiu la Institutul Român de Cercetări Marine din Constanţa (galerie foto)

#DobrogeaAcademică Dr. Dumitru Murariu - „Academicianul Marian-Traian Gomoiu a contribuit la creşterea prestigiului României în Europa şi în lume“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Marian-Traian Gomoiu. Biografia celui mai activ cercetător al Mării Negre

Despre Petre T. Frangopol

#DobrogeaAcademică Acad. Victor Voicu - „Petre Frangopol este un om, o voință, un caracter care nu ațipește pe orbită“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Petre T. Frangopol. Biografia unui simbol al luptei împotriva mediocrității din societatea românească

Ti-a placut articolul?

Comentarii