Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:00 16 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea 177 de ani de la naşterea lui Mihail Suţu, corifeul ştiinţei numismatice

ro

15 Feb, 2018 15:50 1378 Marime text

Mihail C. Suţu s-a născut la 15 februarie 1841, în Bucureşti  (decedat la 9 iulie 1933, Bucureşti), fiu al lui Constantin (Costache) Suţu (1804-1882), mare logofăt şi ministru de finanţe sub căimăcănia lui Alexandru Ghica din anul 1856. Bunicul savantului a fost Mihail „Draco" Suţu, de mai multe ori domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei.

De altfel, istoria familiei Suţu începe în Epir, în secolul al XVI-lea, spre a se continua la Constantinopole şi apoi în Principatele Romane în secolul următor. Astfel, Mihai Suţu, a fost de trei ori Domn al Ţării Româneşti (5/17 iulie 1783 (sosirea firmanului de numire la Bucureşti) - 26 martie/6 aprilie 1786, martie 1791 - 30 decembrie 1792/10 ianuarie 1793, 7/9 octombrie 1801 - 10/22 mai 1802 şi al Moldovei (30 decembrie 1792/10 ianuarie 1793, - 25 aprilie/6 mai 1795). Distinsul numismat de mai târziu a fost strănepotul domnitorului Mihai Suţu.

Eruditul istoric şi numismat Mihail Suţu a fost ales ca membru titular al Academiei Române, iar în perioada 18 noiembrie 1899 - 31 decembrie 1904 a fost primul guvernator al Băncii Naţionale a României.

Iată cum regăsim în volumul colectiv „Dobrogea 1878-1928. 50 de ani de vieaţă românească“, în capitolul „Activitatea arheologică în Dobrogea“ (autor Radu Vulpe), descrisă contribuţia marelui numismat român la istoria dobrogeană: „În 1881, în paginile unei publicaţiuni ştiinţifice din Paris, apărea cel dintâi studiu erudit scris de un român asupra antichităţilor dobrogene, datorat domnului Mihail Suţu, venerabilul corifeu al ştiinţei noastre numismatice. De atunci până azi, domnul Suţu n-a încetat niciun moment de a se ocupa, în rodnica dumisale activitate ştiinţifică, de diferitele probleme, mai ales numismatice, ale anticei Sciţii minore. Pe lângă nenumărate contribuţii importante pentru cunoaşterea monedelor bătute de cetăţile greceşti Histria, Tomi şi Callatis, de numele d-sale se leagă, în special, lămurirea chestiunii regilor sciţi din regiunea Tomi-Dionysopolis, documentaţi prin monede caracteristice din sec. III a.Chr.

Primelor şi modestelor preocupări de arheologie şi numismatică dobrogeană ale d-lui Suţu, urmărite cu mijloace particulare, a urmat la scurtă vreme intervenţiunea Statului românesc, care, prin patrioţii săi conducători din acea vreme, şi-a recunoscut datoria ce avea de a lua sub directa sa ocrotire antichităţile noii provincii şi de a lua iniţiativa unei activităţi ştiinţifice de cercetare şi de dezgropare a lor, încredinţată direcţiunii Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti“. 
 
Citeşte şi:
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii