Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:36 27 04 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Vila Şuţu sau impresionanta poveste a clădirii în stil maur care a străbătut trei secole (galerie foto)

ro

05 Jan, 2018 00:00 3774 Marime text
Este imposibil să treci prin Portul Tomis şi să nu-ţi atragă atenţia silueta clădirii care se înalţă semeaţă chiar pe buza prăpastiei, sfidând pericolul ca o suverană, dominând înălţimile. Această clădire de o vârstă venerabilă, mărturie a istoriei unor vremuri glorioase ale Constanţei, poartă şi acum numele său care a făcut carieră printre secole: Vila Şuţu. 
 
A fost ridicată la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1899, de către arhitectul Grigore Cerchez, într-un loc de vis, pentru Mihail Şuţu (1841-1933), inginer cu studii absolvite la Paris, numismat, membru al Academiei Române, fost director general al Poştelor, consilier la Înalta Curte de Conturi, director şi guvernator al Băncii Naţionale a României. Străbunicul său, Mihail Şuţu, fusese în mai multe rânduri domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti. Reşedinţa de vară de la Marea Neagră a lui Mihail Şuţu se pare că a fost înălţată pe locul conacului tatălui său, boierul Costache Şuţu. 
 
Clădirea ridicată pe o stâncă, pe trei niveluri, este printre puţinele construcţii în terase construite în acea vreme, cu temelia de piatră solidă, adânc înfiptă în pământ. Zidul său de sprijin este situat în vecinătatea unei ieşiri a galeriilor subterane construite de romani în secolul al II-lea. Mai mult, o scară în spirală, construită aproape de structura zidului, a fost realizată pentru a permite accesul rapid pe plajă. Însă ceea ce atrage la acest edificiu este arhitectura spectaculoasă, de inspiraţie maură. Ies în evidenţă turnul crenelat, dar mai ales superba terasa-galerie de la primul etaj, cu vedere spre mare, cu acoperişul care se sprijină pe colonade cu arcaturi.
 
Despre superba vilă cu o suprafaţă totală de 421,50 mp, situată pe strada Krikor Zambaccianm la nr. 1, istoricul de artă dr. Doina Păuleanu nota în volumul „Constanţa. Aventura unui proiect european“ (2003):
 
„Recursul la recuzita orientală introduce în lectura de ansamblu şi detaliu fragilităţi bine temperate, arabescuri dezinvolte, curbe şi contracurbe cu trasee savante, balconul închis de tip sacnasiu, cupola, turnul crenelat, coloanele cu arcatură graţioasă, structura colorată în spaima de vid, pictura luxuriant policromă“.
 
„Spectacolul“ de la exterior era concurat de cel oferit de interiorul cu săli superbe având plafoane în culori vii, decorate în stilul palatelor arabe din Damasc şi Alger şi cu elemente specifice ale saraiurilor turceşti din Istanbul. Brâiele zidurilor era smălţuite cu arabescuri, iar plafoanele erau ornamentate cu stucaturi.

Naţionalizată şi revendicată  

Ca multe clădiri istorice, şi Vila Şuţu a fost naţionalizată după al Doilea Război Mondial, cunoscând o serie de destinaţii care şi-au pus amprenta necruţătoare asupra acestui edificiu de arhitectură. În septembrie 1955, frumoasa clădire în stil maur a devenit sediu pentru „Casa regională a creaţiei populare“. În anii 1956-1957, clădirea a fost restaurată, prilej cu care şi ornamentaţia a fost reînnoită. Pentru o vreme, aici a funcţionat reprezentanţa comercială a Consulatului Cehoslovaciei, iar între anii 1993 şi 2005 în Vila Şuţu şi-a desfăşurat activitatea Curtea de Apel Constanţa.
 
Clădirea a fost revendicată în anul 2006 de către descendenţii nobilei familii Şuţu, intrând în posesia moştenitorilor în 2011.
 
Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor, cărora li s-au înălţat monumente, spre veşnică neuitare.
 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
 
Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa i-a împlinit în 2017. 
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa şi Pluttonia
 
Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.

Ti-a placut articolul?

Comentarii