#citeșteDobrogea: 152 de ani de la nașterea unui dobrogean rarisim - Ioan N. Roman. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“ (Nicolae Iorga)
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:02 19 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea 152 de ani de la nașterea unui dobrogean rarisim - Ioan N. Roman. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“ (Nicolae Iorga)

ro

20 Jul, 2018 00:00 824 Marime text
De-a lungul istoriei sale, Dobrogea a avut parte de personalități care au reușit să-și dovedească dragostea față de acest colț de țară, clădind necondiționat și lăsând moștenire fapte pentru care ar trebui să le omagiem opera cu mai multă prețuire.
 
Una dintre aceste rarisime personalități este și Ioan N. Roman, juristul, gazetarul și primarul care a îndrăgit atât de mult Constanța încât nu avea să o mai părăsească, de la venirea sa în mai 1900 și până la dispariție, pe 12 iulie 1931.
 

 
Ioan N. Roman s-a născut pe 20 iulie 1866 în comuna Tropoclo, jud. lsmail, dar a fost declarat în comuna Comândărești, județul lași, unde părinții, oieri, s-au statornicit. Studiile le face la Săliște, Hârlău și apoi la lași, unde-l cunoaște pe Eminescu, Titu Maiorescu, Osvald Teodoreanu și polemizează cu Gherea.
 
După terminarea liceului pleacă la Bruxelles și urmează concomitent Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept. În 1897 obține titlul de doctor în drept „avec distinction“. Și-a făcut debutul în literatură la 16 ani la Foaia literară și științifică botoșăneană Albina, urmând apoi colaborările la revista Familia din Oradea, condusă de Petru Vulcan, Convorbiri literare, Literatură și știință. A participat la ședințele Junimii. Între 1892-1893 îl găsim prim redactor la ziarul Adevărul și al suplimentului Adevărul literar.
 
În 1897 ia în primire postul de ajutor de judecător la Judecătoria Ocolului Curtea de Argeș și în 1898 e transferat la Judecătoria din Medgidia. De aici începe perioada dobrogeană, timp de treizeci și patru de ani. Devine, în 1899, primar, aceeași funcție exercitând-o și la Constanța, unde vine în anul 1900.
 
În Constanța mai îndeplinise funcțiile de consilier și vicepreședinte al Consiliului avocaților. A fost senator și deputat, președinte al organizației liberale locale. A fost unul din cei mai importanți oameni politici ai Dobrogei, trezind interesul opiniei publice naționale și europene asupra provinciei românești dintre Dunăre și Mare, în anii istorici 1918.
 
În Constanța a redactat și a colaborat la ziarele Dreptul Dobrogei, Farul, Ovidius. Trimite colaborări cu tematică dobrogeană la revista Neamul românesc fondată de Nicolae Iorga. Împreună cu geograful Constantin Brătescu instituie Societatea culturală dobrogeană, realizează cea mai valoroasă publicație de cultură Analele Dobrogei (1920-1938), la care adună semnăturile unor importanți oameni
ai țării: Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Petru Vulcan, Emanoil Bucuța, M.D.
lonescu-Dobrogianu, Simion Mehedinți, Constantin Motaș, Oreste Tafrali, George Vâlsan, Ion Marin Sadoveanu. Sub diverse semnături Marna, Noir, lnero, Ioan Ghyb, Rosmarin, publică el însuși articole politice, de cultură, poezii de analiză, de reprezentare a mitologiei creștine.
 
A fost traducător din literatura franceză (Sully Proudhomme, Charles Baudelaire, Leconte de Lisle ). A fost critic literar, promovând scriitorii de talent. În ultimii ani ai vieții este ales președinte al Comitetului „Pro Eminescu" pentru înălțarea statuii poetului pe malul mării, alegându-l pe sculptorul Oscar Han.
 
După moartea lui s-au instituit două premii: cultural-literar și de poezie pentru premierea lucrărilor literare, istorice, geografice, juridice, cu subiecte din viața și trecutul Dobrogei.
 
Fiica lui I.N. Roman, Viorica, a locuit la București, iar fiul său, Horia, a fost publicist în Italia, evocându-și tatăl în lucrările publicate la Roma. Roman a însemnat atât de mult pentru regiunea pontică a țării, încât un necrolog a fost intitulat „La moartea ilustrului“.
 
Astăzi numele său este acordat unei străzi, unei școli și Bibliotecii Județene din Constanța.
 
Opera: Probleme actuale dobrogene (Constanța, f.a.); En contra direcțiunei literare de la Contemporanul (lași, 1887); Un răspuns domnului Ioan Gherea (lași, 1889); Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei (Constanța, 1905); Studiu asupra proprietății rurale din Dobrogea, urmat de Codul proprietății fonciare otomane din 1858 și de legile românești referitoare la proprietatea imobiliară rurală din Dobrogea (Constanța, 1907) ; Organizarea Dobrogei Noui (Constanța, 1914); Proprietatea imobiliară rurală din Dobrogea (Constanța, 1919); Pagini din istoria culturii românești în Dobrogea înainte de 1877 (Constanța, 1920); Poezii (București, 1895).
 
Sursa text și foto: Reprezentanți ai Dobrogei în știința și cultura românească“, de Constanța Călinescu, Dicționar de personalități dobrogene (volumul II).
 
Citește și:
 
#scrieDobrogea Ioan N. Roman, „patriarhul Dobrogei“. Personalitate marcantă a Constanţei şi a Medgidiei (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii