Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:30 20 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea 168 de ani de la naşterea „unuia dintre cei mai erudiţi bărbaţi români“, Grigore Tocilescu

ro

26 Oct, 2018 00:00 456 Marime text
Pe 26 octombrie 1850, se năştea la Fefelei, în judeţul Prahova, istoricul, arheologul, epigrafistul şi folcloristul român Grigore Tocilescu, devenit mai apoi membru titular al Academiei Române, unul dintre primii istorici care s-a ocupat de studiul civilizaţiilor de pe teritoriul vechii Dacii.
 
Numit în 1881 în postul de profesor de istorie antică la Universitatea din Bucureşti şi concomitent în cel de Director al Muzeului Naţional de Antichităţi, a fost preocupat până la sfârşitul vieţii de cercetarea şi valorificarea monumentului de la Adamclisi.
 
În publicaţia Tribuna, anul XIII, nr. 206, datat joi, 24 septembrie 1909 (la cinci zile de la decesul său), am găsit următorul articol, din care vă redăm un fragment:
 
„Prin moartea lui Grigore Tocilescu românii au pierdut pe unul din cei mai erudiţi bărbaţi ai lor, al cărui nume şi lucrări erau cunoscute şi apreciate în întreaga lume ştiinţifică de pretutindeni. Ca om de muncă neobosită, precum sunt puţini pe pământul românesc, activitatea sa ştiinţifică este bogată în roade. La universitate, al cărei profesor era, la muzeul arheologic, al cărui fondator şi conducător a fost, la Academia Română, la Societatea geografică, la Ateneul Român, la Societatea istorică, pe tot locul Tocilescu era omul muncii şi al ştiinţei. 
 
Monumentul nepieritor, ce şi-a ridicat însuşi pentru toate veacurile, este studiul şi lucrarea sa privitoare la ruinele romane uriaşe din Dobrogea, cunoscute sub numirea Tropaion de la Adamclisi. «Naşterea acestui monument – zice Grigore Tocilescu – stă în strânsă legătură cu însuşi leagănul istoriei neamului românesc. Uriaşul trofeu, ce împăratul Traian a înălţat la Dunărea de jos, după ce în două crunte şi grele războaie a sfărâmat pe vitejii daci şi le-a supus ţara, are pentru noi, românii, o îndoită însemnătate: el servă de nepieritoare mărturie nu numai pentru prefacerea Daciei în provincie romană, dar încă şi pentru minunatul proces început odată cu această prefacere, din care a răsărit cel dintâi vlăstar al naţiunii noastre».
 
Dezgroparea acestor ruine, apoi restaurarea lor, şi descrierea arheologică şi istorică a tuturor părţilor, sculpturilor, ornamentaţiunilor şi inscripţiunilor erau probleme, fiecare pentru sine, cari reclamau vaste şi temeinice cunoştinţe şi totodată multă trudă.
Tocilescu dispunea de amândouă, şi pe amândouă le-a pus în serviciul acestei lucrări mari şi însemnate. Cartea publicată de Tocilescu în colaborare cu învăţaţii Otto Benndorf şi Georg Niemann «Monumentul de la Adamklissi Tropaeum Traiani» editată la Viena de Alfred Holder şi tipărită de Holzhausen în formă artistică, conţine 172 de pagini folio mare, nu numai munca învăţatului român în această direcţie, ci este totodată un giuvaer al literaturii noastre. Rar se va găsi în această literatură a doua lucrare care din punct de vedere ştiinţific şi artistic s-ar putea pune alăturea de publicaţiunea lui Tocilescu.
Cunoscutul mecen din Viena, Niculoae Dumba, a purtat cheltuieli însemnate atât pentru ediţiunea română, cât şi cea germană, în care a apărut cartea.
 
Încercările învăţaţilor germani, cu deosebire ale profesorului A. Furtwanger, a dovedi că Trofeul de la Adamklissi nu s-a înălţat în timpuri traianice, ci sub stăpânirea lui Augustus, nu pot slăbi prin nimic meritele lui Tocilescu, nici în cazul când ele ar birui. Toate studiile ştiinţifice cari se fac în jurul monumentului de învăţaţii tuturor naţiunilor mari se întemeiază pe lucrările lui Tocilescu, care astfel ocupă şi va ocupa şi în viitor un loc nedisputat ca învăţat român în lumea ştiinţifică internaţională“.
 
Sursa texthttp://documente.bcucluj.ro
Sursa foto: Wikipedia (caricatură de N. S. Petrescu Găină)
 
Citeşte şi:
 
Grigore Tocilescu si istoria monumentului de la Adamclisi

Ti-a placut articolul?

Comentarii