Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:02 15 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea 115 ani de la naşterea pictorului dobrogean care a împrumutat numele satului natal

ro

27 Sep, 2018 00:00 1194 Marime text
Pictor dobrogean născut în judeţul Tulcea, pe 27 septembrie 1903, nu foarte departe de locurile care l-au dat pe Camil Ressu şi pe Panait Istrati, lui Alexandru Ciucurencu îi vine numele de la satul Ciucurova, de unde era originar bunicul său. Tatăl artistului a fost pescar şi un timp curelar la Tulcea. A avut 11 copii şi a dus o viaţă aspră, grea, ceea ce a pus copilăria lui Ciucurencu sub aspectul sărăciei, obligându-l prea de timpuriu să facă „practică“ la o cărămidărie şi constrângându-l, la frageda vârstă de 12 ani, să fie ajutor de chelner.
 

 
Acestea au fost primele popasuri într-o existenţă socială apăsată de contradicţii şi lipsuri, caracteristică anilor dinaintea Primului Război Mondial. „Părinţilor amândurora le datorez începuturile. Elev fiind în şcoala primară, reproduceam foarte multe desene din cărţi. Tata, care era un simplu hămurar, se uita la ceea ce am desenat şi îmi spunea: «Ia uită-te tu bine-bine, seamănă asta cu asta?» Câteodată nu semăna. Şi atunci lua tata creionul, lua şi desenul meu şi chema «criticul», pe mama. Mărturisesc că de multe ori mama nu-mi dădea mie dreptate, ci tatălui meu“ (fragment dintr-o convorbire publicată în România liberă din 7 septembrie 1976, realizată de Silviu Zabarcencu, cu titlul „Trecutul şi prezentul patriei, interpretare cu mijloacele marii arte“).
 
Cunoscut drept creator al școlii coloristice românești, Alexandru Ciucurencu s-a bucurat de admiraţia publicului, a colecţionarilor, dar şi de atenţia criticilor şi istoricilor de artă, care i-au dedicat ample albume ce îi menţin vie creaţia celui supranumit „fenomenul Ciucurencu“.
În albumul realizat de criticul şi istoricul de artă Mircea Deac (9 septembrie 1921 - 6 februarie 2015), apărut la Editura Meridiane (1978), alături de o valoroasă galerie de ilustraţii, în număr de 117, găsim şi corespondenţa inedită dintre Alexandru Ciucurencu şi George Călinescu.
 
Ne-am oprit asupra uneia ce ilustrează un mic conflict între cei doi, în 1959, când marele istoric literar îi comandase lui Ciucurencu o copie după Tiţian, dar avea să se convingă că aşa ceva nu i se poate cere unui adevărat artist. „Un artist începe, în mod fatal, nu prin a imita, ci prin a porni de la cineva. Copia lui Rafael după Perugino e deja Rafael. Pe Ciucurencu l-am pus eu să copieze din Tiţian, dar ceea ce a rezultat a fost tot Ciucurencu... el cultivă realismul, reluând în aceste limite tradiţia marilor maeştri“.
 
Tot Călinescu avea să dea şi una dintre cele mai profunde analize asupra creaţiei lui Ciucurencu: „Alexandru Ciucurencu, colorist în mai multe moduri, de la pensula aeriană până la materia vâscoasă, organizează bine universul său cromatic, în corpuri exact definite printr-un desen riguros absorbit de pastă“.
 
Alexandru Ciucurencu s-a stins din viaţă pe 27 decembrie 1977.
 
Sursa text şi foto: Albumul de artă „Ciucurencu“ - autor Mircea Deac. Editura Meridiane (1978)
 
Citeşte şi:
 
#citeșteDobrogea Destin de artist plastic dobrogean. Patru decenii de la dispariția celui supranumit „fenomenul Ciucurencu”
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii