Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:34 18 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Lipovenii, rușii și sârbii din Români sărbătoresc astăzi Crăciunul Iată ce face parte neapărat din meniul tradiţional

ro

06 Jan, 2013 22:42 4535 Marime text
craciun.jpgCredincioșii ortodocși de rit vechi (rușii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii și sârbii din Banat) sărbătoresc astăzi Crăciunul. Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Christos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefațată de seara de Ajun, când copiii și tinerii îmbrăcați în costume tradiționale, având colaci legați cu ștergare înflorate, colindă pe la casele rudelor și prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea buna a Nașterii lui Isus. După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile se reunesc la o masa de post, denumită „Cina Sfântă", după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului. Pe masa din Ajunul Craciunului, ortodocșii de stil vechi pun aceleași bunătăți de post specifice Sărbătorilor. În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, zacuscă. În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruși lipoveni, armeni și sârbi. Separarea Bisericii Ortodoxe în Stil Vechi și Nou a avut loc în 1923, când la Constantinopol s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian. Singurul opozant al schimbării, mitropolitul Visarion Puiu, a fost exilat la Paris.

Obiceiuri și tradiții cu colinde

Masa de Crăciun a rușilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi holadeț (o piftie specială, care se servește cu hrean), lapșa (tăiței fierți în supă de pasăre), sărmaluțe în foi de viță-de-vie sau varză. Nu lipsește peștele, care se regășeste preparat în ciorbă de perișoare sau chifteluțe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunași cu brânză (vareniki) și alte specialitați rusești. Imediat după masă încep să apară și colindătorii, care cântă în casă, în fața icoanei. Colindul începe de la preotul satului și continuă la restul gospodăriilor. Pentru ucrainenii din Maramureș, sărbătorirea Nașterii Mântuitorului se face potrivit obiceiurilor moștenite de generații. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, dar tradiția cere ca pe masă să fie așezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăția de peste an. Un obicei aparte este ca picioarele mesei să fie legate cu un lanț, iar acesta rămâne așa până la Bobotează, pentru ca binele să rămână în casă. În seara de Ajun, după apusul soarelui și până înainte de miezul nopții, sunt așteptați copiii la colindat. La miezul nopţii se merge la biserică, la slujbă. După slujbă, în biserică se colindă, iar din repertoriu nu lipseşte cea mai veche și mai lungă colindă, care conține 17 strofe. În dimineața de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul. Sârbii, pe lângă bucatele speciale pe care le pregătesc cu acest prilej, aprind la miezul nopții de ajun banjakul (o creangă de stejar), pentru ca arzând, acesta aduce în viața loc bunăstare, fericire și noroc. Până la miezul nopții se mănâncă doar mâncăruri de post, iar sub fețele de masă se pun, conform tradiției, bani și fân, acestea urmând să fie scoase doar la Bobotează (19 ianuarie). Atunci fânul va fi dat animalelor din gospodărie. Crăciunul pe stil vechi îl sărbătoresc și românii care fac parte din Biserica Ortodoxă de Stil Vechi. Pentru aceştia, sărbătoarea Nașterii Domnului se face potrivit cu tradițiile locului, cea mai mare parte dintre ei aflându-se în Moldova. Nașterea Mântuitorului este sărbătorită și de basarabeni, tot pe 7 ianuarie. Cele două mitropolii care activează pe teritoriul Republicii Moldova (Mitropolia Basarabiei, ce aparține canonic de Patriarhia Română, și Mitropolia Moldovei, care aparține Patriarhiei Ruse) sunt pe stil vechi. În Basarabia exista obiceiul ca Ajunul Crăciunului să fie așteptat cu pâine. Gospodinele coc din aluat „crăciunelul", un colac mic în forma cifrei opt, dar și „ajunelul"', care nu completează optul, adică doar vestește apropierea ajunului Nașterii Domnului. Acești doi colaci se agață, împreună cu flori de busuioc, la icoană și se ține până la Sfântul Gheorghe, când se scot și se dau la animale, ca să le păzească de rele.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Măneanu Varvara Magdalena 07 Jan, 2013 14:43 Unele obiceiuri și practici despre cum decurge praznicul Nașterii Pruncului Sfânt le știam.... dar semnificația pâinilor ritule ajunei și crăciunei..... nu am știut-o. Frumos! Sărbători fericite Hristos se Naște!