SURSE Motivarea ÎCCJ cu privire la arestarea procurorilor Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță

După arestarea a magistraților Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan, ambii, procurori la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și-a motivat decizia cu privire la dispunerea măsurilor preventive în cauză.
 
Ambii magistrați magistrați au depus contestație și așteaptă o decizie definitivă.
 
Judecătorul de drepturi şi libertăţi, din cadrul ÎCCJ Luminiţa Criştiu-Ninu, a menționat că toate datele de anchetă conturează o stare de pericol concret pe care lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta-o pentru ordinea publică”.
 
Iată motivarea:
 
„Inculpații Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor sunt cercetați pentru infracțiuni de o gravitate ridicată iar metodele de supraveghere tehnică sub care s-au aflat au scos în evidență o suspiciune rezonabilă că aceștia ar putea fi conectați într-un mod nefiresc pentru un magistrat la mediul politic și de afaceri local, mediu la nevoile căruia, magistrații din cauza de față, se presupune în mod rezonabil că au dat dovadă de receptivitate, încălcând nu doar normele statutare și deontologice ale profesiei de magistrat, ci și valori sociale aflate sub protecția legii penale.
 
Interesul manifestat pentru a asigura succesul unor proiecte cu sisteme eoliene, pentru afaceri cu deșeuri reciclabile și sectoare de plajă, pentru protecția unor oameni de afaceri, stabilirea unor agende comune cu oamenii politici de la vârful administrației publice locale, conturează, cel puțin în acest stadiu al anchetei, presupunerea că sunt implicați în faptele de care sunt acuzați iar gravitatea concretă a acestora și datele ce caracterizează persoana inculpaților, conduc la concluzia că lăsarea în libertate a acestora creează o stare de pericol pentru ordinea publică”, se arată în motivarea judecătoarei Luminiţa Criştiu-Ninu.
„Măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzaţiei aduse și cu stadiul anchetei care este abia la început și de asemenea, se apreciază că luarea altei măsuri preventive mai puțin intruzive, la acest moment, nu este suficientă pentru asigurarea scopului măsurilor preventive, în special al aceluia privind buna desfășurare a anchetei”
 

„Proporționalitatea măsurii preventive ține seama de gravitatea acuzației aduse inculpaților, precum și de stabilirea unui echilibru între interesul general al comunității, care este acela de extragere, pe o anumită perioadă de timp, a unei persoane care încalcă valorile sociale ocrotite de legea penală şi interesul individual al persoanei acuzate de săvârşirea unei infracţiuni, care pledează pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale. În cazul de față, interesul general al restabilirii ordinii de drept și al bunei desfășurări a procesului penal primează, ancheta fiind una de amploare, iar plasarea la acest moment a inculpaților sub o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă ar avea consecințe nefavorabile din perspectiva aflării adevărului”, a mai scris judecătorul de Drepturi și Libertăți.
 
„Măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, desfășurare care, primordial, trebuie să aibă în vedere aflarea adevărului”.
 
„În cauza de față, având în vedere amplitudinea relațiilor sociale stabilite de inculpați în comunitatea în care aceștia trăiesc, riscul de influențare a anchetei este unul real. În jurisprudenţa sa, Curtea printre motivele fundamentale acceptabile pentru arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că a comis o infracţiune l-a considerat și pe acela ca acuzatul, pus în libertate, să împiedice aplicarea justiţiei.
 
În raport de aceste considerente, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție apreciază că la acest moment de debut al unei anchete foarte complicate, măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar nu constituie măsuri preventive suficiente, nici pentru înlăturarea pericolului concret pentru ordinea publică, dar mai ales pentru buna desfășurare a anchetei. Judecătorul de drepturi și libertăți, analizând și apărările pe care inculpații le-au formulat, apreciază că acestea nu sunt în măsură să înlăture necesitatea luării măsurii arestării preventive. Explicația inculpatului Ștefan Gigi Valentin referitoare la motivul pentru care își ținea economiile în biroul din sediul parchetului nu poate fi primită de judecătorul de drepturi și libertăți, având în vedere că din vizualizarea înregistrărilor efectuate rezultă, cel puțin la nivel de presupunere rezonabilă, că altele au fost sursele sumelor de bani găsite în biroul acestuia.
 
Cât privește apărarea inculpatului Niță Teodor, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că în raport de reglementările aplicabile măsurii arestării preventive, nu este îndrituit să analizeze dacă fapta pentru care este acuzat este sau nu tipică. Totodată, datele ce caracterizează favorabil persoana sa, referitoare la pregătirea profesională într-un domeniu de nișă, acela al infracționalității de mediu și recunoașterea calităților sale profesionale la nivel european, fără a fi contestate, nu sunt în măsură să înlăture necesitatea luării măsurii arestării preventive”, se arată în motivarea judecătoarei.

 
Pentru ce fapte au fost deferiți justiției cei doi magistrați – date din referatul de arestare
 
Marius Iacob, procuror șef al Serviciului de urmărire penală din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
 
Examinând actele de urmărire penală în care se efectuează cercetări față de inculpații:
 
1. Ștefan Gigi Valentin, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, fără antecedente penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, faptă prev. de art. 291 alin.1 Cod penal raportat la art. 6 și art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 și trafic de influență, în formă continuată (multiple acte materiale), faptă prev. de art. 291 alin.1 Cod penal, raportat la art. 6 și art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal 
 
2. Niță Teodor, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 297 alin.1 Cod penal cu referire la art. 132 din Legea 78/2000 și art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000.
 
Acuzațiile procurorilor
 
Iată comunicatul emis la data de 15.05.2026, de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție​:
 
Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, în cursul zilei de ieri, 14 mai 2026,  punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura reținerii pentru 24 de ore față de doi inculpați, având calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență și trafic de influență, în formă continuată (multiple acte materiale) pentru unul dintre inculpați și instigare la abuz în serviciu pentru cel de al doilea inculpat.
 
Cu privire la primul inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt:
 
La data de la data de 08 aprilie 2026, inculpatul, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în biroul său din incinta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a primit în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 60.000 euro de la o persoană, lăsând să se creadă că are influență asupra unui procuror din cadrul unei unități de parchet subordonate,  promițând că îl va determina pe acesta să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, respectiv de a soluționa într-un sens favorabil  un dosar penal.
    
De asemenea, în același context, după primirea sumei de bani, inculpatul a lăsat să se creadă că are influență asupra unor judecători și a promis că îi va determina pe aceștia să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv de a soluționa favorabil  două cauze civile.
 
Totodată, în perioada decembrie 2025 – mai 2026, inculpatul, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevalându-se de influența și autoritatea conferite de funcția deținută, a acceptat promisiunea și a primit, în mod repetat, în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 110.000 euro, bunuri ori alte foloase necuvenite de la diverse persoane interesate în soluționarea favorabilă a unor cauze penale, administrative ori profesionale. În schimbul acestor foloase, acesta și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor publice ori alte persoane cu atribuții decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile, intervenții în dosare penale, intervenții pentru urgentarea demersurilor privind redobândirea permisului de conducere, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize și documente sau intervenții pentru sprijinirea unor afaceri și proiecte economice, inclusiv prin facilitarea unor contacte și demersuri pe lângă funcționari publici și persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice.
 
Cu privire la cel de al doilea inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt:
       
La data de 15 ianuarie 2026, în prezența a două persoane, inculpatul ar fi exercitat demersuri de influențare a unui ofițer din cadrul ISUJ Constanța, în scopul neaplicării măsurilor legale față de o societate controlată, administrată de o persoană apropiată inculpatului. În concret, inculpatul, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, i-a solicitat ofițerului să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă  unui om de afaceri.
 
Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
Facem precizarea că toate persoanele cercetate în cauze penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
CSM a decis suspendarea din funcție a procurorilor Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor!