Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:19 28 05 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Divergență la Înalta Curte în dosarul procurorilor Niță și Ștefan! Judecătorii nu s-au înțeles, verdictul a fost amânat pentru vineri

ro

28 May, 2026 19:26 316 Marime text
Gigi Valentin Ștefan / Teodor Niță
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat astăzi, 28 mai 2026, pronunțarea unei decizii definitive privind contestațiile formulate de procurorii constănțeni Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan împotriva măsurilor preventive.

Instanța a decis repunerea cauzei pe rol după ce completul de judecată a intrat în divergență, neajungându-se la un numitor comun. Soluția este aducerea unui al treilea judecător (de obicei președintele instanței sau al secției) pentru a forma un complet de 3, iar decizia finală se va lua cu majoritate (2 din 3).

Cauza a fost repusă de urgență pe rol, un nou termen fiind fixat pentru vineri, 29 mai, la ora 12:00, când un al treilea judecător va tranșa măsurile preventive.

MINUTA


Amintim că la data de 15 mai, ambii magistrați au fost arestați preventiv.
 
Iată comunicatul emis la data de 15.05.2026, de Înalta Curte de Casație și Justiție:
 

În continuarea comunicatelor de presă din data de 13 mai 2026 și din data 15 mai 2026, informăm că Înalta Curte de Casație și Justiție a admis propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor doi inculpați ce au calitatea de procurori la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
 


În referatul cu propunere de arestare preventivă procurorul de caz a reținut săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și trafic de influență, în formă continuată (multiple acte materiale) de către unul dintre inculpați și instigare la abuz în serviciu pentru cel de-al doilea inculpat.
 
Precizăm că măsurile dispuse reprezintă o etapă a procesului penal, conform Codului de procedură penală, care nu înfrâng în niciun fel principiul prezumţiei de nevinovăţie”.

 
Ce acuzații li se aduc celor doi magistrați
 
Iată comunicatul emis la data de 15.05.2026, de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție​:
 
Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, în cursul zilei de ieri, 14 mai 2026,  punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura reținerii pentru 24 de ore față de doi inculpați, având calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență și trafic de influență, în formă continuată (multiple acte materiale) pentru unul dintre inculpați și instigare la abuz în serviciu pentru cel de al doilea inculpat.
 

Cu privire la primul inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt:
 
La data de la data de 08 aprilie 2026, inculpatul, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în biroul său din incinta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a primit în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 60.000 euro de la o persoană, lăsând să se creadă că are influență asupra unui procuror din cadrul unei unități de parchet subordonate,  promițând că îl va determina pe acesta să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, respectiv de a soluționa într-un sens favorabil  un dosar penal.
 
De asemenea, în același context, după primirea sumei de bani, inculpatul a lăsat să se creadă că are influență asupra unor judecători și a promis că îi va determina pe aceștia să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv de a soluționa favorabil  două cauze civile.
 
Totodată, în perioada decembrie 2025 – mai 2026, inculpatul, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevalându-se de influența și autoritatea conferite de funcția deținută, a acceptat promisiunea și a primit, în mod repetat, în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 110.000 euro, bunuri ori alte foloase necuvenite de la diverse persoane interesate în soluționarea favorabilă a unor cauze penale, administrative ori profesionale. În schimbul acestor foloase, acesta și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor publice ori alte persoane cu atribuții decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile, intervenții în dosare penale, intervenții pentru urgentarea demersurilor privind redobândirea permisului de conducere, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize și documente sau intervenții pentru sprijinirea unor afaceri și proiecte economice, inclusiv prin facilitarea unor contacte și demersuri pe lângă funcționari publici și persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice.
 
Cu privire la cel de al doilea inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt:
    
 
La data de 15 ianuarie 2026, în prezența a două persoane, inculpatul ar fi exercitat demersuri de influențare a unui ofițer din cadrul ISUJ Constanța, în scopul neaplicării măsurilor legale față de o societate controlată, administrată de o persoană apropiată inculpatului. În concret, inculpatul, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, i-a solicitat ofițerului să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă  unui om de afaceri.
 
Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
Facem precizarea că toate persoanele cercetate în cauze penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
ÎCCJ, așteptat să se pronunțe cu privire la cererile de eliberare formulate de magistrații Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan!

Ti-a placut articolul?

Comentarii