Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:39 22 02 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Solicitarea unui afacerist din Constanța, respinsă Curtea de Apel București explică de ce sunt legale completurile de trei judecători de la Înalta Curte

ro

12 Feb, 2019 00:00 594 Marime text
Judecătorii de la Curtea de Apel București au motivat decizia prin intermediul căreia a fost respinsă contestația omului de afaceri Georgică Giurgiucanu, din Constanța, cu privire la legalitatea constituirii completurilor de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
 
În motivare, Curtea de Apel București arată că „reclamantul (n.r. Georgică Giurgiucanu) nu a adus niciun argument în susținerea caracterului normativ al actului administrativ a cărui executare a solicitat să fie suspendată în cauza dedusă judecății“.
 
„La o analiză sumară a acestuia, se poate însă constata în mod facil natura sa de act administrativ individual, căci scopul pentru care a fost emis nu a fost acela al organizării executării legii (scop specific actelor administrative normative), ci pentru aplicarea în concret a legii (lato sensu), mai exact a dispozițiilor art.19, alin.1 lit.a 1 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit cu care (…) al Înaltei Curți de Casație și Justiție aprobă numărul completelor de 5 judecători în materie penală, la propunerea președintelui Secției penale, aprobă compunerea completelor de 5 judecători și a completelor din cadrul secțiilor“, conform motivării.
 
„Tot astfel, sub aspectul întinderii efectelor produse, hotărârea în discuție are o aplicabilitate restrânsă, situația vizată fiind aceea a compunerii completurilor de 3 din cadrul secțiilor ÎCCJ, producând efecte asupra unui număr determinat/determinabil de persoane, iar nu erga omnes, ca în cazul actelor normative. Întrunirea cerinței cazului bine justificat nu poate fi reținută în speță nici în raport de cel de-al doilea argument invocat de către reclamant, anume ca emitentul «nu este abilitat să stabilească în mod discreționar și unilateral completele de judecată»”.
 
„Redarea succintă de către reclamant a considerentelor Deciziei nr.685/2018 a Curții Constituționale (prin care s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară), precum și a concluziei acestuia potrivit cu care organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite și a completurilor de judecată ar trebui reglementate prin lege organica - din care instanța ar trebui să deducă anumite aspecte legate de nelegalitatea hotărârii privind compunerea completurilor de 3 judecători -, nu este de natură a induce un dubiu suficient de caracterizat cu privire la legalitatea actului contestat“, conform celor consemnate în motivare.
 
Dimpotrivă, Curtea a constatat că, cel puțin la nivel de aparență, actul în discuție a fost emis în temeiul dispozițiilor legale, recte art. 19 alin.1 lit.a 1 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care stabilesc ca între atribuțiile colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se identifică și aceea de aprobare a compunerii completurilor din cadrul secțiilor ÎCCJ.
 
În opinia instanței, reclamantul nu a fost în măsură a justifica nici îndeplinirea cerinței privind paguba iminentă, astfel cum aceasta a fost definita la art.2 alin.1 lit. ș din Legea 554/2004, ca prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
 
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, Curtea a respins cererea de suspendare ca neîntemeiată. Decizia nu este definitivă.
 
Sursa text: rolii.ro
 

Dosarul Retrocedărilor

 
Georgică Giurgiucanu a fost judecat și condamnat în celebrul Dosar al Retrocedărilor din Constanța. Zilele trecute, completul de judecată format din Ioana Bogdan, Ioana Alina Ilie și Ionuț Mihai Matei, cel din urmă fiind șeful Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, a decis condamnarea definitivă a omului de afaceri la cinci ani și șase luni de închisoare. În continuare, Înalta Curte a decis să trimită cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București cu privire la infracțiunea de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. (1969) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. (1969), reținută în sarcina lui Giurgiucanu Georgică.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii