Retrocedare controversată în Constanța Moștenitorii Grovu cer terenul înapoi de la Giurgiucanu, Borcea și Primăria Constanța

• Litigiul are ca obiect revendicarea unui teren de 280 mp situat în Constanța, renumerotat în prezent sub nr. 25, în baza unor titluri de proprietate vechi, emise pentru părinții și bunicii reclamanților
• La fond, Judecătoria Constanța a respins cererea reclamanților ca neîntemeiată.
• De asemenea, pârâții au fost considerați dobânditori de bună credință, iar reclamantii nu au prezentat probe suficiente care să contrazică această prezumție.

 
 
Un dosar complex de revendicare imobiliară, care implică mai mulți membri ai familiei Grovu și pârâți atât persoane fizice, cât și instituții publice, a fost înregistrat în apel la Tribunalul Constanța, Secția I civilă, sub numărul unic 12909/212/2021. Cauza se află în stadiul de apel după ce Judecătoria Constanța a respins cererea reclamanților la fond. Cauza a ajuns pe rolul instanței de apel pe 9 septembrie 2025.
 

Părțile implicate

 
Apelanții sunt: Grovu Sorin Eugen, Tihan Grigore și Grovu Răzvan Cristian, toți în calitate de moștenitori și reclamanți ai unui teren situat în municipiul Constanța. Pârâți sunt persoane fizice și juridice, printre care Giurgiucanu Georgică (prin avocat curator Ghiță Raluca Mădălina), Mariuța Maria, Borcea Cristian, SC Habitat și Ambient SA, Camboianu Mihai, U.A.T. Municipiul Constanța, Frangu Dinu și Frangu Zoita.
 

Contextul litigiului

 
Litigiul are ca obiect revendicarea unui teren de 280 mp situat în Constanța, renumerotat în prezent sub nr. 25, în baza unor titluri de proprietate vechi, emise pentru părinții și bunicii reclamanților. Reclamanții susțin că terenul le-a fost atribuit ilegal altor persoane în baza Legii 10/2001, în anul 2004, și că pârâții au dobândit proprietatea fără a avea drept real asupra imobilului.
 
Ei solicită instanței:

1. Să fie lăsați în deplină proprietate și posesie terenul revendicat;
2. Rectificarea mențiunilor din Cartea Funciară Constanța pentru radierea dreptului de proprietate al pârâților;
3. Obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

 

Partea pârâtă

 
Pârâții au susținut că terenul în litigiu a fost dobândit de bună credință prin contract de vânzare-cumpărare autentificat în 2005 și înscris în Cartea Funciară în aceeași perioadă. De asemenea, s-a invocat faptul că imobilul revendicat face parte dintr-un complex de terenuri atribuite în compensare în baza Deciziei Primăriei Municipiului Constanța nr. 796/19.03.2004, iar drepturile lor sunt protejate de prevederile legale privind bună credință, inclusiv articolele 563 și 565 din Codul Civil.
 

Decizia de fond

 
La fond, Judecătoria Constanța a respins cererea reclamanților ca neîntemeiată. Instanța a reținut că nu s-a dovedit cu certitudine că terenul revendicat de Grovu și colegii săi este același cu cel ocupat și înscris în proprietatea pârâților. De asemenea, pârâții au fost considerați dobânditori de bună credință, iar reclamantii nu au prezentat probe suficiente care să contrazică această prezumție.
 
Excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive au fost respinse, instanța apreciind că pârâții au calitate procesuală pasivă, urmând ca temeinicia pretențiilor să fie analizată pe fond.
 

Apelul

 

Reclamanții au declarat apel pe 28 iulie 2025, cerând Tribunalului Constanța să reexamineze soluția de fond. Dosarul va fi analizat de Secția I civilă a Tribunalului, urmând să se stabilească dacă terenul revendicat va fi recunoscut ca proprietate a membrilor familiei Grovu sau dacă dreptul de proprietate va rămâne în posesia pârâților.
 

Importanța cauzei

 
Cazul atrage atenția asupra disputelor privind retrocedările de terenuri și efectele legii 10/2001, în care terenuri istorice naționalizate abuziv au fost atribuite unor terți, iar proprietarii originari sau moștenitorii acestora contestă legalitatea acestor atribuzioni. Dosarul ilustrează complexitatea litigiilor de proprietate în Constanța, unde istoricul juridic al imobilelor poate fi extrem de complicat, implicând mai multe generații și acte juridice successive.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

 
Citește și:

Primăria a reușit blocarea vânzării unui teren din stațiunea Mamaia deținut în cotă parte de afaceristul Giurgiucanu, parte a unei executări silite (DOCUMENT)