Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:51 17 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Procesul ce ar putea „clătina“ recuperarea terenurilor din Dosarul Retrocedărilor a ajuns la Curtea de Apel Constanța!

ro

29 Sep, 2021 00:00 1567 Marime text
  • Sentința prin care Tribunalul Constanța a aprobat ridicarea unei construcții pe un teren retrocedat printr-o dispoziție desființată de Curtea Supremă va fi analizată de Curtea de Apel Constanța.
  • Recursul se va judeca la data de 24 noiembrie 2021, de la ora 10.00, de completul format din magistrații Claudiu Răpeanu (vicepreședintele Curții de Apel Constanța), Francisc Nemeth și Alexandru Ionuț Burtescu.
  • „Tribunalul apreciază că desființarea dispoziției menționate (...) nu implică în mod necesar desființarea titlului de proprietate al reclamantei, câtă vreme o instanță judecătorească nu s-a pronunțat în mod definitiv în acest sens“, se arată în hotărârea primei instanțe, care acum va fi analizată de Curtea de Apel Constanța.
  • Recursul a fost declarat de Primarul Municipiului Constanța.
 
Dosar „cu greutate“ pe rolul Secției a II-a Civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța.
 
Magistrații Secției sunt chemați să decidă asupra unei sentințe care ar putea clătina din temelii procedura de recuperare a terenurilor din Dosarul Retrocedărilor din Constanța, legat de care judecătorii Curții Supreme au dispus reîntoarcerea în proprietatea Constanței sau a statului.
 
Este vorba despre dosarul cu indicativul 2773/118/2019*, în care Tribunalul Constanța, în urma rejudecării cazului, a aprobat ridicarea unei construcții pe un teren retrocedat printr-o dispoziție semnată de fostul primar, Radu Mazăre, și desființată de Curtea Supremă.
 
Acum, Primarul Municipiului Constanța a declarat recurs în cauză, iar Curtea de Apel Constanța a stabilit ca prim termen în recurs data de 24 noiembrie 2021, de la ora 10.00.
 
Cazul a intrat în atenția completului C1 Recurs al secției, format din magistrații Claudiu Răpeanu (vicepreședintele Curții de Apel Constanța), Francisc Nemeth și Alexandru Ionuț Burtescu.
 
Amintim, în motivarea deciziei de la Tribunal, completul prezidat de magistratul Constantina Monica Turcu a arătat că desființarea dispoziției prin care fusese retrocedat terenul nu conduce automat la desființarea titlului de proprietate.
 
Titlul de proprietate nu este „în mod necesar“ desființat
 
„Tribunalul apreciază că desființarea dispoziției menționate (...) nu implică în mod necesar desființarea titlului de proprietate al reclamantei, câtă vreme o instanță judecătorească nu s-a pronunțat în mod definitiv în acest sens“, se arată în hotărârea primei instanțe, care acum va fi analizată de Curtea de Apel Constanța.

 
În acest context, „uraganul“ imobiliar anunțat pentru recuperarea terenurilor retrocedate prin dispoziții desființate ulterior ar putea avea de suferit, după ce judecătorii au ajuns la concluzia că titlul de proprietate asupra acestor terenuri nu este „în mod necesar“ desființat odată cu dispozițiile respective.
 
Totodată, se mai arată în hotărârea pronunțată de Secția Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța că „susținerile pârâtei (nr., Primăria Constanța) în sensul că anularea titlului de proprietate inițial asupra terenului a produs consecințe și asupra titlurilor de proprietate ulterioare, conform principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial nu pot fi primite întrucât nu a fost dovedită existența unei hotărâri judecătorești prin care să se fi dat eficiență acestui principiu și nici în prezenta cauză nu a fost invocată nulitatea contractului pe cale de excepție sau printr-o cerere reconvențională astfel încât instanța să poată analiza această apărare a pârâtului“.
 
Stop SRL versus Primarul Municipiului Constanța
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, explicația face parte din Hotărârea nr. 318/2021, pronunțată în dosarul 2773/118/2019* al Tribunalului Constanța, de completul prezidat de magistratul Constantina Monica Turcu.
 
 Părți în dosar sunt compania Stop SRL, deținută de omul de afaceri Costică Zelca, în calitate de reclamant, și, respectiv, Primarul Municipiului Constanța, în calitate de pârât.
 
Pentru a contextualiza, menționăm că acest caz a ajuns în instanță după ce municipalitatea a refuzat să emită acordul Direcției de Patrimoniu și Cadastru pentru imobilul din Mamaia, Aleea Argos nr. 3, în suprafață de 1.233 mp, în vederea ridicării unei construcții pe teren de către Stop SRL.
 
Inițial, în octombrie 2019, Tribunalul Constanța, în completul prezidat de magistratul Daniela Georgeta Bogdan, a decis respingerea acțiunii Stop SRL, arătând că „se apreciază că nu mai este necesară analizarea celorlalte motive invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată  cu privire la aplicarea Deciziei penale nr.32/7.02.2019 a ÎCCJ având în vedere că nu s-a probat un refuz nejustificat al pârâtului  de emitere a avizului“.
 
Hotărârea s-a schimbat la Curtea de Apel Constanța, unde completul format din magistrații Carmen Duță, Livia Augustina Nistor și Elena Carina Gheorma a decis trimiterea dosarului înapoi la Tribunal, pentru rejudecare.
 
Cauza, trimisă înapoi la rejudecare
 
În această situație, în urma rejudecării la Tribunal, completul prezidat de magistratul Constantina Monica Turcu a decis admiterea acțiunii și obligarea Primarului Municipiului Constanța „să emită avizul Direcţiei Patrimoniu şi Cadastru pentru imobilul din Constanţa-Staţiunea Mamaia, Aleea Argos, nr. 3, jud. Constanţa, nr. cadastral 243605, în suprafaţă de 1233 mp, în vederea construirii pe teren, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri“.
 
Totodată, primarul a mai fost obligt la „plata unei penalităţi de 1000 lei/zi de întârziere în favoarea reclamantei precum şi la plata unei amenzi de 20% din salariul minim pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, în cazul nerespectării termenului acordat“.
 
Au arătat judecătorii că, „în acord cu reclamanta, Tribunalul apreciază că desființarea dispoziției menționate, față de care aceasta are incontestabil calitatea de terț, nu implică în mod necesar desființarea titlului de proprietate al reclamantei, câtă vreme o instanță judecătorească nu s-a pronunțat în mod definitiv în acest sens“.
 
„Astfel, la data formulării cererii de emitere a avizului în cauză, reclamanta se prevala de un titlu de proprietate valabil iar până la momentul pronunțării prezentei hotărâri pârâta nu a învederat instanței că a demarat și finalizat o procedură de anulare a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3675/15.10.2014 (...) prin care reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul Municipiului Constanța, Stațiunea Mamaia, careul C1, lot. 11, jud. Constanța, în suprafață de 1.232,63 m.p.“, conform Hotărârii nr. 318/2021.
 
„Susținerile pârâtei în sensul că anularea titlului de proprietate inițial asupra terenului a produs consecințe și asupra titlurilor de proprietate ulterioare, conform principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial nu pot fi primite întrucât nu a fost dovedită existența unei hotărâri judecătorești prin care să se fi dat eficiență acestui principiu și nici în prezenta cauză nu a fost invocată nulitatea contractului pe cale de excepție sau printr-o cerere reconvențională astfel încât instanța să poată analiza această apărare a pârâtului“, au mai arătat judecătorii.
 
Totodată, aceștia au mai atras atenția asupra faptului că „nu lipsit de relevanță este faptul că, în speță, pentru imobilul menționat s-a emis deja autorizația de construire nr. 115/2016 iar construcția era în curs de execuție la momentul emiterii certificatului de urbanism nr. 1313/29.03.2018 (fila 65 dosar inițial) pentru modificare proiect «construire imobil P+1E la regim de înălțime P+5-8E», fiind cu atât mai nejustificat refuzul pârâtului de a emite avizul solicitat prin acest certificat de urbanism“.

Pârâtul, obligat să elibereze avizul
 
În continuare, judecătorii au mai precizat că „reclamanta era obligată să solicite avizul menționat în certificatul de urbanism iar pârâtul era obligat să elibereze acest aviz, în lipsa unor motive temeinice care să justifice conduita contrară“.
 
„În speță, pârâtul nu a înțeles să dea curs solicitării reclamantei iar răspunsul astfel formulat constituie un refuz nejustificat, în sensul Legii nr. 554/2004. Orice alte aspecte invocate pe parcursul judecății, privitoare la situația juridică a terenului și valoarea diferenței care ar trebui plătită pentru schimbarea indicilor urbanistici ai terenului în cauză reprezintă argumente noi iar instanța nu poate analiza caracterul justificat sau nu al refuzului autorității prin prisma unor aspecte pe care autoritatea nu le-a prezentat solicitantului însuși cu ocazia soluționării cererii acestuia“, se mai arată în motivarea acestei hotărâri.
 
Dacă va rămâne definitivă decizia prin care se arată că desființarea dispozițiilor de retrocedare a terenurilor din Constanța, în Dosarul Retrocedărilor, „nu implică în mod necesar“ desființarea titlurilor de proprietate pentru terenurile în cauză, atunci urganul imobiliar prin care se anunța întoarcerea suprafețelor în proprietatea municipalității ar putea avea de suferit.
 
Totul depinde acum de decizia Curții de Apel Constanța, instanță care va avea ultimul cuvânt în cauză.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Negru pe alb
Judecătorii Curţii Supreme au arătat clar ce terenuri se întorc la stat ori în domeniul UAT Constanţa

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii